Teatrul de stat al absurdului: obligată de Curtea de Conturi, ANRE le impută 1 milion de euro în justiție propriilor angajați și se roagă să piardă. UPDATE Victorie pentru salariați

Teatrul de stat al absurdului: obligată de Curtea de Conturi, ANRE le impută 1 milion de euro în justiție propriilor angajați și se roagă să piardă. UPDATE Victorie pentru salariați
scris 27 ian 2020

Obligată de Curtea de Conturi, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) i-a dat în judecată, în urmă cu un an, pe circa 270 de foști și actuali angajați ai săi, pentru a recupera de la ei suma totală de peste 4,57 milioane lei (în medie cam 17.000 lei de persoană pe an, 1.400 lei pe lună), reprezentând premii, prime și adaosuri salariale încasate de aceștia în urmă cu 7 ani, în 2013, și despre care Curtea de Conturi a decis că ar fi fost acordate atunci ilegal de către instituție.

Printre pârâți se numără și nume cu notorietate, care lucrează și în prezent la ANRE, cum ar fi directorii Viorel Alicuș și Florin-Henorel Soreață (fost vicepreședinte al Autorității) sau șeful de serviciu Florin Tobescu.

Procesul a fost pierdut în primă instanță de ANRE în toamna anului trecut, Tribunalul București respingând acțiunea Autorității. Motivul? ANRE i-a dat în judecată pe angajați doar în decembrie 2018, în timp ce dreptul său de acțiune s-ar fi prescris, potrivit legislației în vigoare, în iulie 2017. Interesant este că, potrivit informațiilor din dosar, consultate de Profit.ro, Autoritatea a întârziat acționarea în justiție a salariaților proprii, în vederea recuperării sumelor menționate, întrucât a fost ocupată să conteste, tot în instanță, chiar decizia Curții de Conturi prin care a fost obligată să recupereze banii de la angajați. 

Ministrul Muncii: Discut cu administratorii fondurilor private de pensii despre randamentele la Pilonul 2 CITEȘTE ȘI Ministrul Muncii: Discut cu administratorii fondurilor private de pensii despre randamentele la Pilonul 2

Tot ca urmare a obligației dispuse de Curtea de Conturi, ANRE a făcut apel la decizia de respingere a cererii sale de către Tribunalul București, apel aflat în prezent în curs de judecare. UPDATE: Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză definitiv foștilor angajați ai ANRE pe 30 ianuarie, respingând apelul Autorității.

Potrivit legii sale de funcționare, în vigoare din octombrie 2012, ANRE este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric și funcțional. Personalul este angajat și eliberat din funcție în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare și funcționare al ANRE, ale contractului colectiv de muncă și cu reglementările legale în vigoare, iar prin excepție de la prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, precum și de la legile anuale de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, salarizarea personalului ANRE și celelalte drepturi de personal, inclusiv drepturile bănești și cheltuielile de cazare pentru perioada delegării și detașării în altă localitate în interesul serviciului, se stabilesc prin negociere în cadrul contractului colectiv de muncă la nivelul ANRE și al contractului individual de muncă. Numărul maxim de posturi din ANRE este de 300, plus membrii Comitetului de reglementare.

În raportul său anual pe 2013, Curtea de Conturi menționa că, în urma unui control efectuat în 2014, a constatat la ANRE "angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata (în 2013 – n.r.), fără bază legală, a unor cheltuieli salariale în sumă estimată de 4.576 mii lei, reprezentând: premii în sumă de 1.779 mii lei, prime de vacanță în sumă de 1.280 mii lei, premii anuale în sumă de 178 mii lei, adaosuri pentru zilele libere (Ziua energiei - 20 iulie, a treia zi de Paști, a treia zi de Crăciun)".

Sistemele informatice ale companiei belgiene Picanol, prezentă și în România - blocate. Hackerii cer răscumpărare CITEȘTE ȘI Sistemele informatice ale companiei belgiene Picanol, prezentă și în România - blocate. Hackerii cer răscumpărare

Potrivit Curții de Conturi, aceste prime au fost acordate de ANRE în 2013 în baza Regulamentului privind regimul și principiile remunerării membrilor Comitetului de reglementare și salarizarea personalului angajat al ANRE, aprobat prin 2 ordine, din decembrie 2012 și martie 2013, ale președintelui de atunci al instituției, Niculae Havrileț, în prezent secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

"Aceste Ordine nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, conform art.11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, prin urmare nu îndeplinesc condițiile unui act normativ, iar actele administrative emise ulterior în baza lor sunt neaplicabile. ANRE a efectuat plăți în sumă estimată de 4.576.539 lei, acordate fără a avea la bază acte normative care să autorizeze acordarea unor astfel de drepturi", a susținut în Curtea de Conturi în fața judecătorilor, potrivit motivării deciziei primei instanțe, Tribunalul București. Ulterior, din 2014 încoace, toate ordinele ANRE de aprobare și modificare a Regulamentului de remunerare au fost publicate în Monitor.

În consecință, Curtea de Conturi a dispus în sarcina ANRE, în iulie 2014, "măsuri pentru extinderea verificărilor asupra cheltuielilor salariale efectuate în anul 2013, în vederea identificării și a altor drepturi de natură salariată acordate, fără a avea la bază acte normative care să autorizeze acordarea lor, salariaților ANRE, a stabilirii întinderii prejudiciului produs ca urmare a plăților efectuate pentru astfel de drepturi (inclusiv pentru cazurile consemnate în procesul-verbal de constatare), înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condițiile legii (inclusiv a beneficiilor nerealizate), precum și regularizarea cu bugetul statului a sumelor virate în plus, reprezentând impozit pe venitul salarial și contribuții datorate de angajat și angajator și corectarea rezultatelor contabile înregistrate".

INFOGRAFIC Apetitul românilor pentru automedicație aduce farmaciilor cele mai bune rezultate din istorie. Analiști: Viitorul sună bine. Farmaciile se transformă și devin mini-mall-uri CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Apetitul românilor pentru automedicație aduce farmaciilor cele mai bune rezultate din istorie. Analiști: Viitorul sună bine. Farmaciile se transformă și devin mini-mall-uri

Mai departe, în august 2014, ANRE a contestat chiar la instituție decizia Curții de Conturi, aceasta respingând contestația. Autoritatea a formulat ulterior acțiune în contencios administrativ, care a durat mai mulți ani și cu care s-a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). ANRE a încercat să argumenteze că nu era nevoie și nici posibil legal ca ordinele de aprobare a Regulamentul privind principiile de remunerare și salarizarea în instituție să fie publicate în Monitorul Oficial, fiind acte administrative individuale, nu acte normative. Mai mult, Autoritatea a susținut că, prin ordinele respective, a fost aprobat și bugetul de venituri și cheltuieli al instituției. Inițial, în 2015, ANRE a avut câștig de cauză, la Curtea de Apel București.

"Se poate vorbi chiar de o ingerință a Curții de Conturi, cu depășirea evidentă și abuzivă a competențelor legale ce-i revin, atâta timp cât, potrivit dispozițiilor OUG 33/2007, aprobată prin Legea nr.160/2012, lege organică, doar actele administrative cu caracter normativ aprobate de Comitetul de Reglementare al ANRE se publică în Monitorul Oficial!!!! Astfel că nu poate veni Curtea de Conturi și spune că angajații ANRE au prestat timp de un an de zile muncă voluntară, în considerarea interpretării Curții de Conturi că Ordinele de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli nu au produs efecte!!! Mai mult decât atât, eventuala ducere la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi va genera chiar plecări masive ale angajaților ANRE către operatori, având în vedere diferențele de drepturi bănești de care ar beneficia la aceștia, ANRE fiind în pericol să nu-și mai poată exercita activitatea specifică de reglementare în lipsa unor specialiști în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale, fapt ce ar duce chiar la un blocaj în piață, atât la nivelul operatorilor, cât și la nivelul populației, ca și consumator final. Prin urmare, putem vorbi chiar de efecte la nivel național, atâta timp cât, așa cum am menționat și cum este de notorietate, România s-a mai confruntat cu o procedură de infringement în anul 2010, urmare a diminuării salariilor cu 25%!!!! Astfel, solicităm instanței de judecată să cântărească cu deosebită atenție și prin luarea în considerare a tuturor aspectelor învederate și a consecințelor ce pot fi generate de puterea în executare a unor acte nelegale și a unor măsuri dispuse de Curtea de Conturi cu exces de putere!!", a susținut ANRE la Curtea de Apel București (semnele de exclamație apar ca atare în motivarea deciziei din 2015 a Curții).

Curtea de Conturi a făcut însă recurs, iar ÎCCJ a decis, în iunie 2018, că măsurile dispuse de Curtea de Conturi în sarcina ANRE sunt legale, iar executarea lor, adică recuperarea primelor plătite salariaților în 2013, este obligatorie. După încă 6 luni, în decembrie 2018, nemaiavând încotro, ANRE le-a cerut tuturor angajaților (inclusiv foști angajați) care încasaseră în 2013 primele declarate ilegale de către Curtea de Conturi să restituie banii respectivi, "pe cale amiabilă, într-un termen rezonabil de 7 zile". Cum aceștia au refuzat, Autoritatea i-a dat în judecată.

Avocații pârâților au susținut în instanță că dreptul la acțiune al ANRE s-a prescris și că, în plus dat fiind că salarizarea personalului ANRE se stabilește prin negociere în cadrul contractului colectiv de muncă, prin excepție de la dispozițiile legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea la stat, ÎCCJ a hotărât în 2016 că "o decizie a Curții de Conturi nu poate să înlăture eo ipso de la aplicare o clauză a contractului colectiv de muncă, deoarece o astfel de decizie cu caracter administrativ nu este opozabilă decât angajatorului".

ANALIZĂ Perspectivă sumbră: Casele asigurate - sub 20%. Cele mai asigurate zone - Transilvania, Capitala, Muntenia. La polul opus - Bucovina și Maramureș cu doar 3%. Amenda oricum neaplicată - pregătită spre eliminare CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Perspectivă sumbră: Casele asigurate - sub 20%. Cele mai asigurate zone - Transilvania, Capitala, Muntenia. La polul opus - Bucovina și Maramureș cu doar 3%. Amenda oricum neaplicată - pregătită spre eliminare

"În cauza de față, tribunalul reține că reclamanta a cunoscut paguba cel mai târziu la 14.07.2014, dată când a fost emisă Decizia Curții de Conturi 30/14.07.2014, astfel încât aceasta este data de la care a început să curgă termenul general de prescripție de 3 ani, în lipsa oricăror dovezi din care să rezulte că, ulterior acestei decizii, reclamanta ar fi identificat și alte sume plătite nejustificat angajaților ANRE. Tribunalul apreciază, suplimentar, că nu poate fi primită susținerea reclamantei conform cu care termenul de prescripție ar fi fost întrerupt prin acțiunile formulate în justiție și având ca obiect contestarea Deciziei Curții de Conturi 30/14.07.2014, câtă vreme dispozițiile art. 2.537 alin 2 și 3 Cod civil, dispoziții de strictă interpretare și aplicare, au în vedere exclusiv acele acțiuni ce au ca finalitate recuperarea creanței, iar nu și acele acțiuni ce au ca obiect chiar contestarea existenței acesteia. Nu mai puțin, prin sintagma „alte cazuri prevăzute de lege” de la art. 2.537 alin 5 Cod civil sunt avute în vedere cazurile expres prevăzute de dispozițiile legale în vigoare și în cuprinsul cărora se face referire la întreruperea cursului prescripției, contestarea Deciziei Curții de Conturi nefăcând parte dintre acestea. Așa stând lucrurile, tribunalul reține că termenul de prescripție a dreptului material la acțiune în cauza de față a început să curgă cel mai târziu la 14.07.2014 și s-a împlinit la 14.07.2017, iar cum acțiunea de față a fost promovată în luna decembrie 2018, excepția invocată de pârâți se dovedește a fi fondată și va fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii pentru acest considerent", a decis Tribunalul București în octombrie anul trecut.

ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu în 2018 suma totală de 617.207 lei, adică circa 51.433 lei pe lună (aproximativ 11.000 euro). Bugetul ANRE pe 2020 prevede cheltuieli totale de personal de peste 110 milioane lei, reprezentând peste 84% din totalul cheltuielilor preconizate, de 130,4 milioane lei.

viewscnt
Afla mai multe despre
salarii anre
prime sporuri premii angajati anre
anre curtea de conturi
restituire sume necuvenite anre