Motivul: Gigantul american nu este interesat, potrivit Reuters, de achiziționarea tuturor activelor Lukoil, ci doar de cele din statele în care activitățile celor două companii se suprapun, ceea ce nu este cazul României, unde Chevron nu mai activează de la începutul deceniului al treilea.
Chevron Romania Exploration and Production SRL a fost radiată în 2021, iar Chevron Romania Holdings BV Amsterdam – Sucursala București a fost radiată în 2015. O altă companie deținută de gigantul american, Chevron Lubricants Romania SRL, fusese închisă în 2011.
Foarte probabil, ținta Chevron sunt participațiile Lukoil în proiecte comune, cum ar fi cea de de 13,5% în zăcământul Karachaganak (unde Chevron deține la rândul său o participație de 18%) și cea de 5% în zăcământul Tengiz din Kazahstan (unde Chevron deține o participație de 50%)
Aceste câmpuri sunt sursa principală de țiței pentru conducta Caspian Petroleum Consortuim (CPC), care transportă peste 1,6 milioane de barili pe zi, aproximativ 1,5% din cererea globală, către piețele internaționale prin Rusia.
Lukoil deține o participație de 12,5%, iar Chevron, 15% în CPC.
Un alt proiect comun este situat în Nigeria, perimetrul OML-140 din vestul Africii, unde Chevron este operator (cu o participație de 22%), iar Lukoil deține o participație de 18%.
În 2019, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat oficial încetarea acordurilor petroliere de concesiune semnate în 2011 de gigantul american Chevron cu statul român pentru perimetrele de gaze de șist Adamclisi, Vama Veche și Costinești din Dobrogea, acorduri la care Chevron intenționa să renunțe încă din 2015, dar care au fost menținute în vigoare din cauza unui litigiu cu autoritățile de la București care s-a judecat la Curtea Arbitrală Internațională de la Paris.
În 2016, ANRM decisese încetarea acordului petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad.
În același an, într-un raport al Curții de Conturi se menționa că Chevron ar fi rămas cu datorii neplătite față de statul român după ce a abandonat explorările după zăcăminte de gaze de șist din Dobrogea, datorii constând în contravaloarea lucrărilor neefectuate pe care compania se angajase să le execute prin acordul de concesiune semnat ANRM și care trebuie virată la bugetul de stat în caz de renunțare la concesiune..
În februarie 2018, Guvernul a anunțat că a avut câștig de cauză în cadrul procedurii de arbitraj și că Chevron trebuie să plătească ANRM peste 90 milioane dolari. Audierile finale avuseseră loc în vara anului precedent.
Chevron a anunțat în februarie 2015 că renunță la explorarea gazelor de șist din România, la mai puțin de o lună după ce renunțase și la explorările similare din Polonia. Compania americană a explicat la acea dată că "este vorba de o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron".
După ce a renunțat la gazele de șist din România în urma protestelor ONG-urilor de mediu, Chevron a continuat să bage bani în subsidiara sa locală, Chevron Romania Exploration and Production SRL. În noiembrie 2016, de exemplu, a efectuat o majorare de capital, cu 1,2 milioane dolari, unul dintre motive putând fi acela că firma era încă implicată în procese în justiția românească.
De exemplu, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se afla recursul într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul a actualului președinte Nicușor Dan, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea.
Argumentele reclamanților erau că acordurile fuseseră semnate fără să existe legislație care să permită, în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile, precum și în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale.
Recursul a fost cerut chiar de către ONG-ul lui Nicușor Dan, în noiembrie 2016.
Chevron avusese câștig de cauză în proces în vara anului 2016, Curtea de Apel București respingând solicitarea reclamanților de anulare a acordurilor petroliere.
