Tranzacții în regenerabile cu nume "old school" românești: olandezii care promiteau să-și "înverzească" țara cu vânt din România au vândut unui "guru" britanic ecologist, expert în statistică și pariuri sportive

Tranzacții în regenerabile cu nume "old school" românești: olandezii care promiteau să-și "înverzească" țara cu vânt din România au vândut unui "guru" britanic ecologist, expert în statistică și pariuri sportive
scris 11 nov 2020

Subsidiarele românești ale companiei NERO Renewables, înregistrată în Olanda, care anunța încă din 2017 că vrea să construiască cu subvenții ale Guvernului de la Haga trei mari parcuri eoliene în România, cu putere instalată cumulată de circa 1 GW, a căror producție să fie calculată, printr-un mecanism european, la ținta de pondere a energiei regenerabile în consum a Olandei, nu a României, au fost vândute unui grup britanic de asset management specializat în investiții în active "verzi".

Astfel, firmele românești NERO Renawables România SA și NERO Adamdel Renewables SA au ajuns sub controlul vehiculelor investiționale Nadia Holding 1 BV, respectiv Nadia Holding 2 BV. Acestea sunt înregistrate juridic în Olanda, însă sunt controlate de asset managerul britanic Low Carbon Investment Management Ltd, deținut indirect de omul de afaceri și expertul în modelare statistică britanic Mark Dixon.

Fondatorul și CEO-ul NERO Renewables, belgianul Gauthier Van Weddingen, a rămas administrator la ambele firme românești, NERO Renawables România SA și NERO Adamdel Renewables SA, alături de doi reprezentanți ai Low Carbon Investment Management Ltd. Van Weddingen este și vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al TBI Bank și a fost, în trecut (2008-2015), director general al Unicredit Consumer Financing Romania.

Piața de digital din România va depăși 80 de milioane de euro. Solicitările pentru magazine online și pentru marketing digital au explodat CITEȘTE ȘI Piața de digital din România va depăși 80 de milioane de euro. Solicitările pentru magazine online și pentru marketing digital au explodat

În urmă cu 3 ani, NERO Renawables anunța că vrea să construiască în județele Constanța și Buzău, cu o investiție de 1,4 miliarde euro, trei parcuri eoline cu 362 turbine și o capacitate instalată de circa 1 GW, cu 400 MW peste capacitatea parcului onshore Fântânele-Cogealac, în prezent cel mai mare de acest tip din Europa. Dezvoltatorul propusese guvernului olandez să “adopte” proiectul din România, pentru ca Olanda să își poată atinge ținta de energie regenerabilă pentru 2020.

Astfel, prin intermediul mecanismului european “Proiecte Comune” privind cooperarea în sectorul energiei regenerabile, Olanda urma să cofinanțeze dezvoltarea parcurilor eoliene dezvoltate de NERO în România, iar energia produsă de acestea urma să fie inclusă statistic, ca urmare a acestui sprijin, în producția de energie regenerabilă a Olandei.

Tot atunci, olandezii anunțau că șase producători de turbine eoliene se înscriseseră la licitația organizată de NERO pentru a furniza cele peste 360 de unități necesare proiectelor din România, respectiv Vestas, SGRE, Enercon, Senvion, Nordex și Lagerwey, licitația urmând să aibă loc în 2018.

Acord politic la nivel european pe bugetul UE 2021-2027 și resursele proprii UE: 1.800 de miliarde de euro pentru relansarea economiei, Acordul Verde European și Agenda Digitală. Cât primește România CITEȘTE ȘI Acord politic la nivel european pe bugetul UE 2021-2027 și resursele proprii UE: 1.800 de miliarde de euro pentru relansarea economiei, Acordul Verde European și Agenda Digitală. Cât primește România

În plus, NERO susținea în 2017 că are deja autorizațiile legale necesare, precum și parte din terenurile pentru parcurile eoliene din România, pe care le-ar fi închiriat de la autoritățile din Buzău și Constanța în schimbul a câte 2% din veniturile brute generate de proiecte. Construcția celor trei parcuri eoliene din sud-estul României era programată să înceapă în 2019, acestea urmând să intre în funcțiune până în 2021. Odată operaționale, se preconiza ca parcurile să genereze anual 3 TWh de energie, echivalentul a 2,6% din producția totală de electricitate a Olandei.

Potrivit unor documente oficiale, pe lângă că au intrat sub controlul vehiculelor investiționale ale asset managerului britanic Low Carbon Investment Management Ltd, NERO Renawables România SA și NERO Adamdel Renewables SA au convenit anul acesta la rândul lor să preia trei firme locale, deținute preponderent de persoane fizice române: First Look Solutions SA, Midmar Callatis SA și Consenswind SA, ultimele două cu sediul social în Adamclisi, județul Constanța, unde se are în vedere construirea unuia dintre cele două parcuri gândite de NERO.

Printre acționarii acestor 3 firme se numără Emanuel Babici - nume important al industriei românești de dinainte de 1989, iar ulterior ministru adjunct al Industriei imediat după Revoluție, fondator și președinte al companiei Uzinsider Grup, generalul Decebal Ilina – fost șef al Direcției de Informații Militare, în prezent administrator al producătorului privat de tehnică militară Pro Optica, Silviu Lucian Boghiu – fost director general al Electrica SA înainte de privatizare, în prezent acționar majoritar, președinte și director general al Enol Grup, precum și firma Canyon Creek SRL. Aceasta din urmă este controlată și condusă de un cetățean australian, însă este reprezentată ca împuternicit de către Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), condamnat definitiv la închisoare cu executare în 2015, în celebrul dosar al privatizărilor strategice

Pistolul lui Sean Connery din \ CITEȘTE ȘI Pistolul lui Sean Connery din "Dr No", în licitație

Firma Midmar Callatis SA, în colaborare cu Enol Grup, a inițiat încă din 2010 două proiecte de construire de parcuri eoliene, în Deleni (510 MW) și Adamclisi (400 MW), în care a investit circa 1,3 milioane lei, însă acestea nu au fost realizate deocamdată. Mai mult, Midmar a fost o vreme în insolvență, din 2015 până în 2016, solicitată chiar de către firma de avocatură care i-a acordat consultanță juridică la proiectele eoliene.

"Arată că, în baza contractului, creditorul urma să consilieze debitoarea și să acorde asistență juridică în vederea constituirii unui parc eolian. Datorită fluctuației legislației române, a stagnat constituirea parcului eolian, stagnare care nu poate fi imputată debitoarei", a susținut Midmar în instanță, la procesul de insolvență.

Potrivit documentelor dosarului, Midmar Callatis deținea, cel puțin la acea dată, terenuri de mai multe hectare în Deleni și Adamclisi, atât în proprietate, cât și cu drept de superficie.

Încercarea Blue Air de a vinde mai multe bilete în lockdown - schimbarea gratuită a datelor de călătorie CITEȘTE ȘI Încercarea Blue Air de a vinde mai multe bilete în lockdown - schimbarea gratuită a datelor de călătorie

Acționarii Midmar Callatis sunt Decebal Ilina, Michaela Gheorghiu, Constantin Mureșanu (cu câte 22,5% din acțiuni), Canyon Creek SRL (10%), Aurel Itu (7,2%), Ion Preda (4,5%), Ana Mihaela Hudițeanu, Gabriel Berca și Steluța Berca (câte 3,6%). Gabriel și Steluța Berca dețin și firma Midmar Star, care se ocupă atât cu vinificația, cât și cu activitatea de agenturare a navelor.

Asset managerul britanic Low Carbon Investment Management Ltd, care a preluat firmele deținute de NERO Renewables în România, este specializat în investiții în energie regenerabilă, atât în producție, cât și în stocare, precum și în proiecte de sporire a eficienței energetice a clădirilor. De exemplu, alături de gigantul comerțului cu mărfuri Vitol, Low Carbon investește în proiectul unui parc eolian de 500 MW în Ucraina, cu sprijin financiar din partea unei entități a Guvernului SUA

Low Carbon Investment Management Ltd face parte dintr-un grup controlat de către omul de afaceri, ecologistul și expertul în modelare statistică britanic Mark Dixon. Printre lucrările sale academice din domeniul statistic se află inclusiv unele legate de pariurile pe meciurile de fotbal, cum ar fi aceasta, aceasta sau aceasta.

viewscnt
Afla mai multe despre
parc eolian dobrogea
nero renewables
investitii energie regenerabila
energie eoliana