România rămâne puternic angajată față de obiectivele Green Deal și de ținta UE, obligatorie din punct de vedere juridic, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelul din 1990, însă noua țintă intermediară propusă de Comisia Europeană, de diminuare a acestor emisii cu 90% până în 2040, în avanpremiera decarbonării totale dorite până în 2050, reprezintă ″o mare provocare″, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la sosirea la reuniunea informală a miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană de la Copenhaga.
″Vrem mai multe regenerabile și alte surse de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară, dar și gaze naturale, pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Dar ne uităm și la cealaltă dimensiune, care devine tot mai importantă în aceste vremuri tulburi la nivel global: accesibilitatea prețurilor și competitivitatea industriei europene, prețul energiei fiind un factor extrem de important în ceea ce privește această competitivitate. Nu este ușor să găsești un echilibru între decarbonare, lupta împotriva schimbărilor climatice, și nevoia de a menține prețuri accesibile pentru gospodării și industrie″, a spus Bușoi, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor acreditați la reuniune.
Instantaneu de la una din sesiunile reuniunii. Sursă foto: Președinția daneză a Consiliului UE
În context, este de amintit că România vrea amânarea cu 5 ani a termenului de închidere a termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia și a exploatărilor miniere care le alimentează cu combustibil, iar ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat recent că cel puțin unele dintre minele de cărbune ale României ar putea fi menținute în funcțiune chiar mai mult, pentru export.
Bușoi a arătat la Copenhaga că este nevoie de o piață europeană a energiei mai integrată, precum și de dezvoltarea și întărirea interconexiunilor între sistemele energetice ale țărilor din UE.
″Centrul și estul Europei trebuie să poată profita de toate oportunitățile create în nord și vest. Și, de asemenea, trebuie să rămânem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și în a face Europa mai rezilientă din punct de vedere energetic″, a spus oficialul român. O înregistrare video a declarațiilor sale poate fi urmărită aici.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei din România, alături de Lars Aagaard, ministrul pentru Climă, Energie și Utilități al Danemarcei. Sursă foto: Președinția daneză a Consiliului UE
El a menționat că România ″sprijină în mod hotărât″ eliminarea treptată totală a importurilor de gaze naturale din Rusia, inclusiv termenele stricte convenite la nivel european. Asta în condițiile în care, din 2027, producția internă a României va crește semnificativ, odată cu startul extracției din marele perimetru Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce va permite majorarea exporturilor în regiune.
Întrebat despre poziția României asupra țintei intermediare propuse de Bruxelles, de reducere cu 90% a emisiilor CO2 până în 2040, față de nivelul din 1990, secretarul de stat a răspuns că ″această țintă reprezintă o mare provocare″.
″Din experiența mea anterioară la Parlamentul European, îmi amintesc cât de greu a fost să se ajungă la un acord privind ținta pentru 2030 (de reducere cu 55% - n.r.). Este o chestiune care trebuie discutată. Bineînțeles, decizia nu ține doar de Ministerul Energiei din România, ci va fi o decizie care va fi luată la nivelul Guvernului și Parlamentului național, întrucât această țintă nu afectează doar sistemul energetic, care în România dispune deja de un mix de producție echilibrat.
Sunt afectate și transporturile, industria și agricultura. România este o țară agricolă. Astfel că, în numele României, nu pot afirma în acest moment că sprijinim total această țintă, însă trebuie să atingem decarbonarea totală la nivelul UE până în 2050, prevăzută de Green Deal, astfel că această țintă intermediară pentru 2040 ar putea ajuta la asta″, a declarat Cristian Bușoi.
Miniștrii Mediului din statele UE se vor reuni pe 18 septembrie pentru a vota asupra țintei pentru 2040, cu majoritate calificată, însă țări membre precum Franța vor ca decizia să fie luată la nivelul Consiliului European, unde este nevoie de unanimitate. În plus, Consiliul nu se va reuni decât în octombrie.
Întrebat despre asta, Bușoi a răspuns că, în opinia sa, ″este suficient timp la dispoziție pentru a discuta ținta pentru 2040 în octombrie″.
În plus, oficialul român a declarat că România, care are în plan construirea a încă 2 noi reactoare la centrala nucleară Cernavodă, precum și implementarea tehnologiei SMR la Doicești, dorește să fie recunoscută contribuția energiei nucleare la obiectivele UE, precum și acces la fonduri UE nerambursabile pentru astfel de proiecte.
″Fiecare țară UE decide asupra mixului său energetic. Ceea ce dorim este ca, pentru statele care au energie nucleară și vor să o dezvolte, să le fie recunoscută contribuția la obiectivele de accesibilitate a prețurilor, securitate a aprovizionării și decarbonare și, de asemenea, să fie permisă utilizarea fondurilor europene (nerambursabile – n.r.), cum ar fi Fondul de Modernizare, pentru finanțarea investițiilor în proiecte energetice nucleare din aceste state″, a conchis secretarul de stat de la Energie.
