″România va fi solidară cu Statele Unite și cu celelalte țări ale Uniunii Europene pentru a pune în practică aceste sancțiuni. (...) Ce vom face? Există un (proiect de – n.r.) act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru (legislativ – n.r.) pe care îl avem, care ne permite să punem sancțiuni doar pentru decizii care sunt luate de țările Uniunii Europene, în așa fel încât, săptămâna viitoare, acesta să fie adoptat″, a spus Bolojan, răspunzând unei întrebări.
OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale reglementează însă și ″modalitatea de punere în aplicare la nivel național a sancțiunilor internaționale, care nu au caracter obligatoriu, adoptate în cadrul unor organizații internaționale sau de către alte state, precum și a celor adoptate prin decizii unilaterale ale României sau ale altor state (...), (...) în scopul menținerii păcii și securității internaționale, prevenirii și combaterii terorismului, asigurării respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, dezvoltării și consolidării democrației și statului de drept și îndeplinirii altor scopuri, în conformitate cu obiectivele comunității internaționale, cu dreptul internațional și cu dreptul Uniunii Europene″.
Bolojan a mai spus că, în funcție de evoluția situației, România va decide în luna decembrie dacă noul mecanism de sancțiuni, ce ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare, va fi activat sau nu.
″Activarea oricărui mecanism trebuie să țină cont, pe de o parte, de realitățile din piață. Vă rog să vă gândiți că Bulgaria are o dependență totală de rafinăria Lukoil de la Burgas și, inevitabil, trebuia să facă ceva în acest sens″, a punctat premierul.
Acesta a mai sugerat că legislația în vigoare va fi modificată și pentru ca mecanismul de supraveghere specială prevăzut de normele românești în vigoare să poată fi activat și la inițiativa autorităților, nu doar a companiilor sancționate, aspect analizat în detaliu de Profit.ro.
″În ceea ce ne privește, implicarea Guvernului în administrarea unor astfel de active înseamnă și răspunderi importante din partea noastră, care se pot întoarce împotriva Guvernului. Iar mecanismul pe care îl avem înseamnă supravegherea activității, în așa fel încât să ne asigurăm că afacerile acestor companii se desfășoară independent și că banii care sunt încasați sau fluxurile financiare nu duc către Rusia″, a mai afirmat premierul Bolojan.
Profit.ro a relatat în exclusivitate că gigantul petrolier rus Lukoil, sancționat dur de Statele Unite, nu a solicitat până în prezent autorităților de la București punerea sub supraveghere specială a subsidiarelor sale din România, pentru derogare de la măsurile punitive impuse de Washington, care să le permită afiliatelor românești ale Lukoil să își continue activitatea după intrarea în vigoare a sancțiunilor americane, al cărei deadline a fost prelungit recent până pe 13 decembrie, în cazul în care nu sunt preluate până atunci de un cumpărător agreat de SUA.
OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale prevede că firmele locale deținute de entități sancționate pot cere Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) instituirea provizorie a unui sistem de supraveghere specială, care să asigure respectarea de către ele a sancțiunilor.
Astfel de cereri pot fi adresate ANAF și preventiv, înainte de aplicarea efectivă a măsurii înghețării fondurilor și a resurselor economice.
Condiția este ca ″aplicarea măsurii restrictive a înghețării fondurilor și a resurselor economice (...) să fie de natură a avea un impact economic semnificativ″, potrivit actului normativ citat. Instituirea supravegherii speciale are ca efect dezghețarea fondurilor.
Instituirea regimului de supraveghere specială nu se poate face la inițiativa autorităților românești, ci doar la solicitarea companiilor locale controlate de acționari sancționați.
Bulgaria, pe de altă parte, a adoptat recent o lege care i-a permis să ia inițiativa impunerii unui administrator extern al business-urilor Lukoil de la sud de Dunăre, în contextul sancțiunilor americane.
Atât președintele Nicușor Dan, cât și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au vorbit anterior despre necesitatea modificării legislației românești, pentru ca statul român să poată prelua temporar rafinăria Petrotel Ploiești a Lukoil, însă ideea pare a fi fost abandonată între timp.
Cel mai recent mesaj venit anterior dinspre Guvern a fpst că ″România va fi solidară în aplicarea sancțiunilor, iar până săptămâna viitoare va fi pregătit un proiect, cel mai probabil de ordonanță, care va stabili un mecanism general aplicabil în situații de acest fel″, de acest subiect ocupându-se un grup de lucru coordonat de Ministerul Afacerilor Externe.
Rușii de la Lukoil dețin în România rafinăria Petrotel Ploiești, un lanț de peste 300 de benzinării, un business de comercializare angro de uleiuri auto, un trader de țiței și produse petroliere, un trader de gaze, precum și aproape 88% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, prin societățile comerciale Petrotel Lukoil SA, Lukoil România SRL, Lukoil Lubricants East Europe SRL, Litasco SA Geneva Sucursala București, Sustainable Energy Supply North SRL și Lukoil Overseas Atash BV Amsterdam Olanda Sucursala București.
Legislația românească prevede, de asemenea, că pentru obținerea unei derogări de la aplicarea sancțiunilor internaționale, orice persoană care justifică un interes poate adresa, în scris, o cerere în acest sens către ANAF, care va ține seama de dovezile furnizate și de propriile evaluări și informații obținute, pentru a verifica dacă există riscul eludării sancțiunilor internaționale.
Profit.ro a întrebat ANAF dacă a primit, în legătură cu una sau mai multe dintre firmele enumerate mai sus, solicitări de instituire a regimului de supraveghere specială sau de derogare de la sancțiuni.
″Până la data prezentei, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu au fost recepționate solicitări, cu privire la societățile menționate în solicitarea de informații, privind instituirea unui sistem de supraveghere specială și nu au fost depuse cereri de derogare de la aplicarea sancțiunilor internaționale″, a transmis ANAF, ca răspuns.
OUG nr. 202/2008 stipulează că ANAF transmite cererile de intrare sub supraveghere specială către Ministerul Economiei, care decide cu privire la instituirea supravegherii speciale. Dacă decizia este pozitivă, instituția desemnează un reprezentant din cadrul ministerului care să exercite calitatea de supraveghetor.
Supraveghetorul desemnat are următoarele drepturi:
a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică;
d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.
Supraveghetorul desemnat are următoarele obligații:
a) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate;
b) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. a);
c) să informeze de îndată (...) în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
d) să întocmească lunar o informare privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare(...);
e) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale.
Regimul de supraveghere specială a mai fost folosit în România în 2022, în cazul Artrom, și este în bună măsură similar cu ceea ce a făcut Berlinul, începând din același an, cu operațiunile germane ale gigantului petrolier rus Rosneft, care asigură circa 12% din capacitatea de rafinare de țiței a celei mai mari economii a UE.
