Consilierul de stat Darius Vâlcov a declarat, în conferința de presă de după ședința de Guvern în care, printre altele, s-a plafonat pe timp de 3 ani prețul de vânzare al gazelor naturale de la producători la furnizori la 68 lei/MWh, s-au creat premisele și pentru plafonarea celui al electricității pentru consumatorii casnici și s-a impus un impozit de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice și gaziere că acest impozit, care va fi încasat de ANRE, va fi folosit pentru ajutoarea consumatorilor vulnerabili de curent și gaze.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Dacă planurile Guvernului și ale coaliției de guvernare vor fi duse la bun sfârșit, această taxă de 2% va fi folosită în viitor pentru a ajuta consumatorul vulnerabil", a declarat Vâlcov.
Mai mult, deși OUG prevede limpede că impozitul de 2% este o contribuție bănească percepută de ANRE, care, potrivit legii sale de funcționare, este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric și funcțional, Vâlcov a sugerat că banii încasați de ANRE din taxa de 2% vor ajunge totuși la bugetul de stat și vor compensa încasările bugetare mai mici cauzate de plafonarea prețului la gaze și energie.
"Prin această măsură (de plafonare – n.r.), statul român nu câștigă niciun ban în plus; dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 - 2 miliarde de lei. Acești bani nu se vor mai încasa din cauza dividendelor care vor fi reduse, dividende încasate de la companiile de energie, și, de asemenea, din taxa privind profiturile suplimentare. Acest cost de 1,5 - 2 miliarde de lei va fi însă suplinit prin impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie", a spus consilierul premierului Viorica Dăncilă.
Din această declarație și pe baza acestei estimări se înțelege că banii din taxa încasată de ANRE vor ajunge la bugetul statului, dar și că instituția va ajunge să aibă un buget anual comparabil cu cel al SRI.
Însă dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de taxa de 2% să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității. În același timp, potrivit regulilor bugetare europene ESA 2010, agențiile de reglementare de tipul ANRE sunt luate în calcul ca fiind parte din sectorul guvernamental, ceea ce ar putea însemna că, chiar dacă banii lor nu pot fi folosiți ca atare de către Guvern, ei pot fi utilizați contabil pentru a prezenta pe hârtie un deficit bugetar mai mic.
Numai că, în aceeași conferință de presă, Vâlcov a precizat, răspunzând unei întrebări, că banii nu vor merge la bugetul de stat, ci vor rămâne la ANRE. "Nu se scot banii de la ANRE. Coaliția de guvernare, împreună cu Guvernul, gândesc un mecanism astfel încât acești bani să fie îndreptați spre consumatorii vulnerabili", a explicat consilierul de stat.
El a fost completat de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
"Adică acele scheme de sprijin pentru acești consumatori vulnerabili. În luna ianuarie, ANRE vine și propune o astfel de schemă de finanțare. Sursele de finanțare, iată, există, astfel încât să fie un astfel de sprijin", a adăugat Teodorovici, sugerând că va fi elaborată și o definiție a consumatorilor vulnerabili, care nu există încă în legislația românească.
Pe de altă parte, legea de funcționare a ANRE prevede că, printre obiectivele Autorității, se numără și sprijinirea consumatorilor vulnerabili.
"În îndeplinirea atribuțiilor și competențelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale: (...) g) protecția consumatorului, prin asigurarea unei piețe concurențiale eficiente, prin sprijinirea clienților vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice și gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienților finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum și prin informarea cât mai corectă și completă a consumatorilor", prevede OUG nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE.
Atunci se pune întrebarea: va deveni ANRE un soi de "agenție de prestații sociale" pentru consumatorii vulnerabili de energie și gaze beneficiari de diferite forme de sprijin, substituindu-se Ministerului Muncii în această privință?
Totodată, trebuie reamintit faptul că, în 2013, când a fost introdus impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze rezultate din liberalizarea prețului acestora, intenția declarată oficial a Guvernului Ponta a fost ca, din încasările bugetare generate de acest impozit, să fie ajutați consumatorii vulnerabili. Astfel, nota de fundamentare a actului normativ de atunci prevedea "direcționarea acestui impozit către bugetul de stat în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părți din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale și pentru reducerea deficitului bugetar". Banii însă nu au fost folosiți niciodată la altceva decât la acoperirea deficitului.
Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prin care este modificat radical sistemul de acordare a subvențiilor pentru facturile la încălzire, energie electrică și gaze, prevede că ajutorul pentru energie electrică se acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condițiile reglementărilor emise prin ordin al președintelui ANRE pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate, precum și că, pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în același timp și beneficiari ai tarifului social la energia electrică, ANRE are dreptul să impună tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv modalitatea de schimbare a tarifelor.
Problema este însă că aplicarea acestei legi a fost amânată pentru al doilea an la rând, de această dată până în 2021, cu motivarea că este nevoie mai întâi de punerea pe picioare a Sistemului național informatic al asistenței sociale, autoritățile locale neavând deocamdată capacitatea de a prelucra informatic datele privind solicitanții de ajutoare.
Înainte de apariția recentei OUG, ANRE intenționa să dubleze și chiar să tripleze, de anul viitor, taxele, tarifele și contribuțiile bănești pe care le percepe în scopul finanțării proprii celor mai mari companii din energie, în principal pentru a-și construi un sediu nou, de înaltă eficiență energetică, proiect care, după cum susținea Autoritatea, este menit inclusiv să dea un exemplu pozitiv de urmat de către alte instituții publice din România, dar și la nivel european.
"Potrivit art. 1 și 23 din Legea nr. 167/10.07.2018 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, au fost prevăzute în sarcina ANRE obligații privind asigurarea creșterii gradului de informare și conștientizare a drepturilor clienților finali de energie electrică și gaze naturale în relația cu operatorii economici participanți la piață. ANRE are de gestionat o serie de subiecte deosebit de sensibile pentru consumatorii finali de energie electrică și gaze naturale în condițiile eliminării prețurilor reglementate la energia electrică si a continuării aplicării calendarului de liberalizare a prețurilor la gaze naturale. Campaniile de informare trebuie dezvoltate pe mai multe etape, începând cu cea simplă, de informare a consumatorilor în vederea acumulării și integrării de informații și cunoștințe, și până la cea complexă, de conștientizare ca atingere a nivelului atitudinal. Pentru administrarea modului prin care vom asigura informarea și comunicarea cu categoriile de clienți finali, în special cei casnici, ANRE va trebui să dezvolte pachete informative structurate pe diferite grupuri țintă, să elaboreze pliante și broșuri, să le difuzeze, să gestioneze pregătirea evenimentelor de diseminare a informației. ANRE coordonează elaborarea programelor de informare și de motivare a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia. Aceste activități nu au fost efectuate din lipsă de fonduri, deși au fost bugetate an de an, fiind reportate pentru anul 2019", arăta ANRE în proiectul de ordin de majorare a tarifelor și contribuțiilor financiare percepute de la companii pentru finanțarea proprie.
Pentru anul în curs, bugetul instituției prevede venituri totale de 150,84 milioane lei, din care 87,46 milioane lei din taxe, tarife și contribuții bănești percepute operatorilor din piața de energie și gaze naturale, iar restul - din excedentul bugetar consemnat anul trecut (63,34 milioane lei). Cheltuielile totale au fost bugetate tot la nivelul de 150,84 milioane lei, peste jumătate (circa 85 milioane lei) reprezentând cheltuieli de personal.
ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro).
