Cercetarea, publicată în revista Nature Metabolism, arată că inulina favorizează activitatea bacteriilor intestinale care utilizează fructoza înainte ca aceasta să fie absorbită și să ajungă la ficat. Prin reducerea transferului de fructoză din intestin către ficat, se previne acumularea de grăsimi la nivel hepatic (steatoza hepatică) și instalarea rezistenței la insulină, doi factori centrali în dezvoltarea sindromului metabolic.
„Am constatat că suplimentarea dietei cu inulină, o fibră naturală abundentă în legume precum ceapa, usturoiul, și cicoarea, modifică favorabil microbiota intestinală, determinând bacteriile să metabolizeze o parte semnificativă din fructoză înainte ca aceasta să ajungă în circulația sistemică”, a explicat dr. Cholsoon Jang, coordonatorul studiului și profesor la Facultatea de Medicină din cadrul UC Irvine, potrivit News.ro.
Schimbările induse de inulină în microbiota intestinală diminuează efectele nocive ale fructozei asupra ficatului, prevenind inflamația și depunerile de grăsimi (lipide). Totodată, inulina favorizează creșterea producției hepatice de antioxidanți endogeni, cu rol protector asupra celulelor hepatice.
Rezultatele oferă o nouă perspectivă asupra rolului microbiomului intestinal în menținerea sănătății metabolice și evidențiază potențialul intervențiilor legate de alimentație în prevenirea bolilor hepatice.
Cercetătorii au analizat efectele inulinei inclusiv la persoane fără obezitate, unde tulburările metabolice pot rămâne nedetectate în stadiile incipiente din cauza unui indice de masă corporală (IMC) aparent normal.
Analizele efectuate au arătat că inulina stimulează degradarea fructozei la nivelul intestinului subțire, reducând trecerea acesteia către colon și ficat. Prin acest mecanism, se diminuează lipogeneza hepatică de novo (procesul prin care ficatul produce grăsimi noi) și se intensifică sinteza unor aminoacizi precum serina și glicina, necesari pentru producerea de glutation, principalul antioxidant celular al ficatului. Acest efect complex contribuie la reducerea stresului oxidativ și la protejarea funcției hepatice.
Autorii studiului consideră că rezultatele pot deschide calea către noi strategii în medicina preventivă bazate pe o alimentație personalizată.
În viitor, echipa intenționează să analizeze modul în care și alte tipuri de fibre alimentare influențează metabolismul fructozei și riscul de boli asociate, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 sau cancerul hepatic.
„Identificarea bacteriilor și a căilor metabolice implicate în procesarea fructozei ne permite să concepem abordări nutriționale personalizate. Prin evaluarea eficienței microbiotei intestinale a fiecărui individ în metabolizarea fructozei, putem recomanda tipul optim de prebiotice sau probiotice, maximizând beneficiile terapeutice și reducând efectele adverse”, a adăugat dr. Jang.
Cercetătorii subliniază importanța menținerii unui aport adecvat de fibre vegetale pentru sănătatea metabolică și hepatică.
Într-un context alimentar dominat de produse ultraprocesate și bogate în zahăr, revenirea la o dietă naturală, bazată pe legume și fibre, ar putea deveni un instrument esențial în prevenirea bolilor cronice.
