Obligațiunile scadente în octombrie 2026 scoase luni la licitație de Finanțe au primit oferte de 505 milioane de lei, la un prospect de 500 de milioane de lei. Toate ofertele au fost respins din cauza costului prea ridicat, transmite Ministerul Finanțelor.
Săptămâna trecută, licitația de joi pentru titluri scadente în 14 luni s-a încheiat de asemenea fără niciun împrumut ca urmare a randamentelor ridicate solicitate de investitori.
Finanțele au mai folosit și în trecut strategia de a evita împrumuturile în perioade de tensiune în piețele financiare, cel mai recent în mai anul trecut, după primul tur al alegerilor prezidențiale, când ieșirile de capitaluri au fost ridicate în piața românească.
Europa Centrală și de Est se confruntă cu efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra cotațiilor la produsele energetice (petrol și gaze), piețele anticipând o creștere a inflației și politici monetare mai restrictive.
Randamentele titlurilor românești au urcat, față de ultima zi de tranzacționare de dinaintea atacurilor comune SUA/Israel împotriva Iranului, cu aproape 80 de puncte de bază la scadența de 10 ani, atingând pragul de 7% pe an. Până vineri, titlurile românești au suferit mai puțin decât cele ale altor țări din regiune, pentru care investitorii aveau în prealabil așteptări mai mari de relaxarea a politicii monetare.
„Obligațiunile românești au fost mai puțin afectate, reflectând așteptări mai moderate de relaxare monetară. Ministerul Finanțelor din România a acționat, de asemenea, pentru a preveni creșterea excesivă a randamentelor într-un moment în care lichiditatea putea fi influențată de operațiunile valutare ale băncii centrale, emițând săptămâna trecută un volum total de titluri mai mic decât cel planificat inițial și reducând planurile de emisiune pentru luna martie”, arată Erste.
Piața valutară a resimțit și ea impactul presiunilor de depreciere, cu vânzări mari de lei, pe volume ridicate, mai ales vineri, arată economiștii băncii austriece.
