Angajați din magazine păcăliți. Fraudă cu aparate de plată a facturilor tip self-service. Cum au fost înșelați angajați ai magazinelor care găzduiesc aparatele să transfere bani în diverse aplicații online

Persoane neautorizate i-au contactat, s-au recomandat drept alți angajați care fac revizii tehnice ale aparatelor, infractorii îndrumându-i să transfere sume de bani din aparate către conturi de pe platforme de jocuri de noroc sau de pe aplicații alternative.

Polițiștii din Brașov au făcut în acest dosar zeci de percheziții în București și șapte județe.

CITEȘTE ȘI Investiție în România: Norvegienii de la Scatec vin cu un nou proiect. Vor să își dubleze capacitatea de generare a energiei, cu o expansiune rapidă în România CONFIRMARE

CITEȘTE ȘI FOTO Cât de ieftină este România! Mercedes arată angajaților pe calcule, concret, diferența față de Germania. Amenințări cu mutarea producției unei fabrici spre Europa de Est

În acest dosar au loc 24 de percheziții domiciliare, în județele Brașov, Galați, Buzău, Bacău, Iași, Vrancea, Maramureș și în municipiul București. Descinderile vizează găsirea de dovezi pentru completarea materialului probator.

Cele mai frecvente tipuri de fraudă 

Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.

Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.

Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.

CITEȘTE ȘI Valeriu Iftime, la DNA

Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.

Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.

Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.