Blocarea accesului României în spațiul Schengen de către Austria s-a făcut printr-un veto “îngrijorător și de neînțeles”, deoarece nimic nu îl justifica, a declarat Andreas Treichl, președintele Forumului European Alpbach, în prezent și președinte al Consiliului de Supraveghere al Fundației Erste, cel mai mare actionar al grupului pe care l-a condus mulți ani ca CEO, într-un interviu acordat publicației austriece Die Presse.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Cred că este păcat că Austria își folosește dreptul de veto în UE într-o astfel de situație. Veto-ul este o slăbiciune instituțională a Uniunii Europeană și trebuie evitat pe cât de mult posibil. Mă întristează faptul că am folosit acest instrument ca să blocăm accesul României în spațiul Schengen”, spune Treichl
Cel mai longeviv CEO al grupului Erste -în perioada 1997-2020, crede că votul Austriei nu este justificat de situația reală de la frontiere: “Este surprinzător faptul că cifrele privind migrația, pe care Austria le folosește ca argument, sunt semnificativ diferite de cifrele vehiculate de Frontex, agenția UE de protecție a frontierelor. Pentru cei din exterior, este imposibil de înțeles cine are dreptate aici.“
Problematic, în opinia sa, este și faptul că Austria și-a arătat poziția de respingere a aderării mult prea târziu: “Se pare că în ultimele săptămâni, guvernul de la Viena și-a schimbat opinia, din motive neștiute, iar acest fapt este îngrijorător pentru pentru toată lumea.“
Treichl crede că decizia guvernului țării sale a fost o decizie de politică internă care nu a ținut cont de efectul pe care l-ar avea pe plan extern.
Într-un astfel de context, în care politica internă austriacă ajunge să controleze politica europeană, Andreas Treichl avertizează că țara sa nu se află deloc într-o poziție strategică favorabilă în UE. “Încercarea de a convinge UE să preia gestionarea problemei pan-europene a azilului și a migrației nu se poate realiza prin utilizarea dreptului de veto. Această problemă ar fi trebuit discutată din timp, cu propuneri realiste și soluții. Iar acest lucru nu s-a întâmplat“.
Guvernul Federal al Austriei ar trebui acum să remedieze cât mai curând problema, arată acesta: “Austria și-a exprimat dreptul de veto; acum ar trebui să lucreze pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile pentru aderarea României la Schengen. Ceea ce am împiedicat să se întâmple săptămâna trecută ar trebui remediat cât mai curând posibil. Aceasta este singura cale de a ieși din această situație.“
Andreas Treichl a condus grupul Erste timp de 23 de ani, fiind artizanul expansiunii si investițiilor acestuia în Europa Centrală și de Est, inclusiv achiziția Băncii Comerciale Române.
Și actualul CEO al Grupului Erste, Wili Cenko, a spus că regretă votul Austriei împotriva aderării României la Schengen și că această decizie va avea un impact asupra a milioane de cetățeni ai Uniunii Europene ;i că îi va afecta direct pe cei peste 5.000 de angajați și peste 2,8 milioane de clienți ai Erste din România. ”Suntem pentru o Europă puternică și o Uniune Europeană puternică. Și suntem convinși că doar o UE unită poate fi o UE puternică. Dar o UE unită este totodată una în care toți cetățenii UE au aceleași drepturi și obligații. Nu există state membre de categoria a doua. Țelul trebuie să fie ca toți cetățenii să beneficieze în mod egal de libertățile Uniunii. Acest lucru include participarea în zona Schengen”, a spus Cernko.
La rândul său, președintele executiv al BCR, Sergiu Manea, a afirmat, după decizia guvernului de la Viena: "Am susținut, susținem și vom continua să susținem activ și fără echivoc aderarea României la Schengen. Iar noi, BCR, colegi și acționari, ne dorim să reiterăm poziția comună pe care o avem: credem și investim în România! Fie că vorbim despre cursurile de educație și sănătate financiară sau despre finanțarea a peste 10.000 de companii care creează 600.000 de locuri de muncă. Credem și investim în România cu ajutorul celor 5.300 de angajați BCR. Facem asta pentru 3 milioane de oameni, clienții noștri, care, la rândul lor, cred și investesc în România."
La finele anului trecut companiile din Austria dețineau 12,2% din stocul de investiții străine directe, locul trei după Olanda (22,1%) și Germania (12,5%), cu un sold de circa 12,3 miliarde de euro. După investitorul final, Austria este pe locul doi, cu un stoc de 10,7 miliarde de euro, după Germania, cu 14,9 miliarde de euro.
BCR avea active de 94,6 miliarde de lei la 9 luni, când a încheiat cu un profit net de 1,54 miliarde de lei, în creștere cu 35% față de perioada similară din 2021.
