Pachetul de stimulare a relansării economice a Uniunii Europene după criza coronavirusului va fi de ordinul miilor de miliarde de dolari. Reuters a trecut în revistă detaliile care apar în declarații publice ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ale comisarului european pentru buget, Johannes Hahn, și într-o notă internă a Comisiei Europene.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Liderii Uniunii urmează să revizuiască la jumătatea lui mai planul general aflat în prezent în lucru, care constă dintr-o combinație de împrumuturi și granturi și ar urma să fie susținut de investiții private. Președinta CE a declarat că planul urmează să ofere un sprijin în valoare de cel puțin 1000 de miliarde de euro și că schema ar putea dura trei ani. Ea a lăsat însă să se înțeleagă că suma ar putea fi mult mai mare, iar în nota internă a Comisiei, consultată de Reuters, se menționa în paranteze suma de 2000 de miliarde - scrisă cu creionul, ceea ce arată că s-ar putea modifica, arată Agerpres.
O parte din bani va fi furnizată sub formă de lichidități, la care se va adăuga efectul de amplificare observat deja la schema de investiții utilizată în UE în ultimii cinci ani. Uniunea va cheltui direct o sumă mică pentru finanțarea părții mai riscante a investiției, iar tranșa respectivă va fi prima din care vor fi suportate eventuale pierderi. Partea mai mare va proveni din capitaluri private.
Nota citată de agenție arată intenția Comisiei de a împrumuta de pe piață circa 320 de miliarde de euro, făcând uz de ratingul AAA pentru a obține condiții avantajoase. Ulterior, circa jumătate din bani urmează să fie împrumutați mai departe guvernelor naționale, iar dacă efectul de pârghie duce la o amplificare de 10 ori - cum a sugerat deja Comisia - ar rezulta investiții în valoare de 1500 - 1600 de miliarde de euro. Împrumuturile ar urma să fie pe termen lung, dar încă neprecizat de CE. Ar fi necesare garanții suplimentare din partea guvernelor în bugetul UE, alimentat din taxe vamale de import, TVA și contribuțiile naționale. Bugetul european nu poate funcționa cu deficit, deci angajamentele guvernelor sunt întotdeauna ceva mai mari decât plățile.
Cealaltă jumătate din sumele împrumutate ar urma să meargă la bugetul pe termen lung, din care se acordă credite nerambursabile. UE va trebui însă să achite împrumuturile din care s-au alocat granturi, iar nota internă propune ca rambursarea să se facă după 2027, pe o perioadă lungă sau din surse bugetare noi. Printre acestea au fost deja menționate taxe pe dioxidul de carbon, pe materialele plastice sau pe tranzacțiile financiare. Alte surse posibile sunt un Dispozitiv de Redresare și Reziliență în valoare de 200 de miliarde de euro inclus în buget, și două fonduri de câte 200 de miliarde, pentru recapitalizarea companiilor solide, respectiv pentru crearea autonomiei strategice a lanțurilor de aprovizionare vitale la nivel european.
În fine, bugetul ar urma să redirecționeze fonduri de coeziune în valoare de 50 de miliarde de euro, utilizate pentru egalizarea nivelului de trai între statele membre ale UE. Banii respectivi ar putea fi folosiți în 2021 și 2022 pentru refacerea pieței muncii, pentru sistemele de sănătate și pentru întreprinderile mici și mijlocii.
