Băncile au revenit la licitațiile de obligațiuni organizate de Finanțe, dar incertitudinile persistă

Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, dar situația ar putea deveni oricând volatilă. Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.

Potrivit economiștilor UniCredit, volatilitatea ar putea fi accentuată de modul în care avansează proiectul de buget pentru anul 2019, dar și de discuțiile dintre Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor pe tema taxei pe activele bancare. Taxa pe active, pe lângă impactul puternic asupra profitabiltății și stabilității sistemului bancar, s-ar aplica și portofoliilor de titluri de stat, adică banilor cu care băncile creditează statul și ar putea descuraja astfel instituțiile de credit să finanțeze Guvernul.

"Ne așteptăm ca apetitul pentru obligațiuni ale statului să rămână volatil, pe măsură ce avansează bugetul pentru 2019 și aflăm mai multe informații despre taxele introduse pe finalul anului trecut. Faptul că randamentele au coborât de la nivelurile la care urcaseră recent, planul pentru un volum mic de emisiuni de titluri în februarie și suma mare de plată în contul obligațiunilor care ajung la scadență spre finalul lunii vor susține cererea pe piața titlurilor de stat, deși sentimentul ar putrea rămțne unul volatil, afectat de evoluția bugetului și de discuțiile dintreconducerea BNR și reprezentanții Ministerului Finanțelor", a scris într-un raport săptămânal Anca Maria Negrescu, senior economist al UniCredit Bank România.

CITEȘTE ȘI Isărescu avertizează: S-au dat prea multe creșteri de salarii și economia se corectează

Statul a planificat să obțină în februarie de pe piața internă 2,13 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde de lei la licitațiile principale și alte 225 milioane lei la sesiunile de alocare suplimentară. În ianuarie, Finanțele au țintit în jur de 3,8 miliarde de lei, dar au atras mai puțin de 2 miliarde de lei, în condițiile în care cererea nu a acoperit nici măcar suma ofertată de stat, iar dobânzile au crescut. Despre dificultățile cu care statul s-a împrumutat în ianuarie, Profit.ro a scris pe acest aici.

Cererea din partea băncilor a crescut semnificativ în februarie, din cauza ofertei reduse de la Finanțe și a sumelor mari pe care băncile le vor încasa luna aceasta pentru titluri de stat ajunse la scadență.

La licitația de săptămâna trecută, statul a împrumutat 699 milioane lei (inclusiv 45 milioane lei la sesiunea suplimentară de a doua zi), după ce cererea din partea băncilor a depășit de circa patru ori față de oferta anunțată de Finanțe, de 345 milioane lei, din care 45 la licitația suplimentară.

CITEȘTE ȘI BERD și IFC ies la atac și critică "taxa pe lăcomie" într-o scrisoare comună adresată Guvernului României

Similar, lunea aceasta, statul a luat 344 milioane de lei (10 la sesiunea suplimentară), după ce ofertele au totalizat 517 milioane lei comparativ cu suma pe care sintenționau să o atragă cei de la Finanțe, de 345 milioane lei.

Dobânzile pentru maturitatea de aproape 3 ani de săptămâna trecută și pentru cea de 7 ani de săptămâna aceasta au fost în linie cu cele din prima parte a lunii ianuarie, când statul a atras cel mai recent bani pe aceste scadențe.

Cererea mai ridicată din partea băncilor vine în contextul în care Guvernul a reușit să împrumute puțin și în condiții dificile în ianuarie, iar ministrul Finanțelor, eugen Teodorovici, a avertizat în ianuarie că Finanțele nu se vor împrumuta în orice condiții și este dispus să folosească banii din rezerva de valută a ministerului și să împrumute bani de la populație pentru a evita astfel sistemul bancar.

Băncile au avut un apetit foarte redus să crediteze statul pe începutul acestui an, din cauza riscurilor generate de întârzierea proiectului de buget și a temerilor că Guvernul va depăși pentru 2018 obiectivul de deficit bugetar. Motivul principal al reticenței băncilor a fost, însă, introducerea taxei pe activele bancare, calculată în funcție de nivelul ROBOR, taxă care se aplică și titlurilor de stat. Cu alte cuvinte, băncile împrumutau bani statului, dar trebuiau să achite și o taxă pe aceste titluri.

CITEȘTE ȘI Câștigul salarial mediu net a crescut anul trecut

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la finele lunii ianuarie, că a dat personal dispoziția ca MFP să nu împrumute nimic la cea mai recentă emisiune de titluri de stat, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.

Împrumuturile de pe piețele externe

Profit.ro a scris, săptămâna trecută, că Ministerul Finanțelor a mandatat mai multe bănci mari din afara țării să pregătească o ieșire pe piețele externe în următoarea perioadă. Finanțele vor să se împrumute prin vânzarea de obligațiuni în euro către investitorii mari din străinătate, după ce în luna ianuarie au avut dificultăți mari să se împrumute de pe piața internă.

De pe piețele externe, statul a împrumutat anul trecut 3,75 miliarde de euro (17,42 miliarde lei) și 1,2 miliarde de dolari (4,9 miliarde lei). Cel mai recent, Finanțele au luat în octombrie 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, după 2 miliarde de euro în februarie, și 1,2 miliarde de dolari în iunie.

În octombrie, România a împrumutat de pe piețele externe 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, mai puțin comparativ cu obiectivul de 2,5 miliarde de euro anunțat de Ministerul Finanțelor la declanșarea operațiunii.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Producătorul de pantofi Rieker închide fabrica din România. Explicațiile companiei

Împrumuturile de la populație

Obiectivul Finanțelor de a se împrumuta direct de la populație, ocolind băncile, este unul logic, în contextul în care băncile împrumută statul chiar cu banii deponenților, adică inclusiv ai populației. Nu există, însă, perspective ca populația să furnizeze sume mari de bani statului și să înlocuiască astfel băncile, după ce anul trecut, dintr-o țintă pentru aceste împrumuturi de 4 miliarde de lei, statul a putut obține doar circa 2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a anunțat că lansează, luni, trei noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației, cu scadențe la 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4%, 4,5% și 5%, titlurile urmând să poată fi achiziționate până la 22 februarie.

Instituția a precizat că emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua pe parcursul anului 2019, în fiecare lună perioada de subscriere urmând să fie de trei săptămâni, iar maturitățile vor fi stabilite în funcție interesul manifestat de investitori.

Chiar dacă anul acesta ar obține mai mult, suma tot ar fi mică față de cât are statul nevoie să împrumute pe an. De exemplu, anul trecut, Guvernul a împrumutat aproximativ 68 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat și obligațiuni în valută. Suma aceasta nu include în jur de 2 miliarde de lei atrase de la populație și contractarea/trageri de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale. Necesarul brut de finanțare pentru 2018 era estimat la aproximativ 72 miliarde de lei, din care 28 de miliarde de lei reprezintă datorie nouă, estimată a fi contractată pentru acoperirea deficitului bugetar din acest an, iar restul împrumuturi pentru plata datoriilor vechi ajunse la scadență.