Băncile cer Finanțelor, printr-o scrisoare, să clarifice cum se va aplica taxa pe active. Calculul anualizat, cu plată trimestrială, și definirea activele financiare - nete sau brute - printre neclaritățile din OUG

Băncile cer Finanțelor, printr-o scrisoare, să clarifice cum se va aplica taxa pe active. Calculul anualizat, cu plată trimestrială, și definirea activele financiare - nete sau brute - printre neclaritățile din OUG
scris 27 dec 2018

Băncile au trimis astăzi Ministerului Finanțelor Publice o scrisoare în care solicită clarificări în privința modului în care urmează să fie aplicată taxa pe active, în condițiile în care formulările din ordonanța de urgență aprobată săptămâna trecută de Guvern lasă loc de interpretări. Problematică este în special formularea privind datorarea trimestrială a taxei pe activele financiare totale, fără mențiuni exprese care să prevată calculul anualizat al acesteia și doar plăți în tranșe trimestriale. O interpretare în sensul defavorabil băncilor ar transfera la stat circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, potrivit calculelor Profit.ro, de patru ori mai mult decât dacă s-ar face calculul la nivelul întregului an, așa cum au lăsat de înțeles datele prezentate de ministrul Finanțelor înainte de aprobarea OUG, dar pe care formulările din ordonanță nu le susțin cu claritate.

În OUG, se arată astfel: „Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile”.

O primă problemă, pentru care băncile cer rezolvare în scrisoarea adresată Finanțelor, este absența definirii activelor financiare, nefiind precizat dacă este vorba de activul net sau brut.

Un alt articol adaugă: „Contribuabilii prevăzuți la art. 86 (adică băncile, n. red) sunt obligați să calculeze, să declare și să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active”.

Citite împreună, cele două articole indică faptul că se vor aplica cotele de impozitare în fiecare trimestru la valoarea totală a activelor. Astfel, băncile ar fi impozitate de patru ori pe an la nivelul dimensiuniideci impozitarea efectivă într-un an fiscal ar fi de patru ori cota aplicată.

Stigma CITEȘTE ȘI Stigma

Că formularea poate avea o astfel de interpretare, cu consecințe uriașe pentru bănci, au semnalat, înainte de aprobarea ordonanței și consultanții PwC: "La acest moment, așa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare, indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că aceasta va fi plătită de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat", potrivit analizei PwC.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a arătat, într-un comunicat, că respinge o astfel de interpretare, considerând că taxa trebuie calculată la nivelul unui întreg an și doar plătită trimestrial. Interpretarea organizației industriei bancare se bazează, însă, pe principii de drept fiscal și pe calcule prezentate la începutul săptămânii de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care ar releva  faptul că "se intenționează aplicarea unei taxe pe active bancare stabilită la nivelul întregului an, insă plătibilă trimestrial". 

"Având în vedere unele interpretări apărute în mass-media privind modalitatea de aplicare a plății taxei pe activele financiare ale instituțiilor bancare potrivit Ordonanței de Urgența a Guvernului, apreciem că interpretarea corectă, bazată atât pe principiile de drept fiscal, cât și pe declarațiile publice din ultimele zile, este aceea că taxa asupra activelor financiare ale instituțiilor bancare va fi calculată la nivelul întregului an fiscal, fiind insă platibilă trimestrial, la fel ca în cazul plății altor tipuri de taxe și impozite (cum ar fi cel pe profit), a căror valoare e stabilită la nivelul întregului an, fiind insă platibilă la diferite intervale de timp. Așadar, o astfel de interpretare ține cont și de o practică fiscală deja existența, însă și de declarațiile anterioare ale Ministrului Finanțelor din ziua de marți, 18 decembrie a.c., în care cifrele și calculele prezentate public cu acea ocazie au relevat faptul că se intenționează aplicarea unei taxe pe active bancare stabilită la nivelul întregului an, însă platibilă trimestrial", potrivit Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Legislatia adoptată prevede, însă, doar nivelul taxei și plata trimestrială, fără alte lămuriri, iar, în final, contabilii instituțiilor financiare nu se pot baza decât pe texte legale concrete, nu pe declarații ale oficialilor, astfel încât sunt necesare clarificări formale pentru ca textul ordonanței să nu lase loc de interpretări..

Profit.ro a sris că nouă taxă pe activele băncilor introdusă de Guvern ar putea direcționa în cuferele statului circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, în condițiile în care se prevede că această va fi plătită trimestrial.

Solicitarea asupra contribuabililor de a plăti taxele la trimestru nu e nouă în strategia fiscală a Guvernului, care vrea să-și asigure venituri de-a lungul anului. Ce e nou e faptul că nu sunt taxate veniturile contribuabililor (care pot fi urmate de regularizări), ci activele acestora, adică dimensiunea companiei – în cazul de față, volumul creditelor (inclusiv către stat) și cash-ului din bilanțul băncilor.

Guvernul a redus cotele taxei pe active față de valorile anunțate inițial și a crescut pragul ROBOR de la care se aplică de la 1,5% la 2%. Pe valorile curente ale ratelor interbancare, taxa pe active ar fi de 0,3%, față de 0,9% inițial. Pare o îndulcire a sistemului de taxare față de ce a anunțat inițial Cabinetul Dăncilă, dacă nu s-ar fi menținut neclaritatea majoră a aplicării.

Cum pragurile de impozitare sunt stabilite față de depășirea valorii ROBOR la 3 și 6 luni, rata trimestrială merge de la 0,1% la 0,5%.

Pentru valoarea medie a ROBOR din ultimele 3 luni, de pildă, cota taxei este de 0,3%. Doar că, aplicată trimestrial, taxa ar ajunge la 1,2%, presupunând că se menține un nivel constant al activelor și ROBOR nu variază semnificativ.

Impactul ar fi uriaș. Într-un an 2018 cu profituri record la nivelul sistemului bancar, randamentul mediu net al activelor (profituri nete anualizate în total active la valoare medie) a fost de 1,76%. Ar însemna ca statul să înghită circa 70% din profiturile băncilor, în condițiile în care acestea s-ar menține și anul viitor la acest nivel, lucru greu de crezut.

(Trebuie precizat că taxa pe active s-ar calcula înainte de calcularea profitului net, fiind deductibilă. Astfel, ar scădea venitul brut impozabil peste care se aplică cota de 16% a impozitului pe profit).

Scenariul pare greu de crezut, totuși, pentru că o astfel de interpretare ar fi însemnat că, în varianta inițială a proiectului de OUG, cu cotă de 0,9% trimestrial, statul ar fi intenționat să taxeze 3,6% din active pe întregul an. Nivel  care n-ar fi putut fi acoperit, fără a trece tot sistemul pe pierdere, decât dacă băncile ajungeau la un randament al capitalurilor de circa 35%, mai mult decât dublu față de nivelul curent de 16,4%, pe care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și Darius Vâlcov, consilier al premierului, îl reclamă ca fiind prea ridicat, ba chiar lacom. De altfel, varianta inițială a proiectului de OUG numea această taxă drept una "pe lăcomie".

Confuzia este întreținută și de o prezentare făcută de Guvern pentru varianta inițială a OUG, în care a arătat că la un nivel al taxei de 0,9% se aștepta la venituri la buget de 3,6 miliarde de lei (volum apropiat de estimările că ar strânge 4 miliarde de lei prin aplicarea la nivelul din septembrie 2018 al activelor nete). La o aplicare trimestrială la bugetul de stat ar fi trebuit să se ducă de patru ori mai mult.

Calculând impactul pe ultimele patru trimestre (septembrie 2017-septembrie 2018), rezultă că statul ar fi strâns 5,2 miliarde de lei dintr-o taxă pe active de 0,3% aplicată la stocul activelor nete de la finele fiecărui trimestru.

Dacă aplicăm trimestrial cota de 0,3% pe bilanțul băncilor la finele anului trecut, atunci rezultă un impact de 5,1 miliarde de lei, în contextul în care tot profitul sistemului bancare a fost de 5,4 miliarde de lei, iar unele bănci au fost pe pierdere.

La septembrie 2018, băncile înregistrau un profit record de 5,7 miliarde de lei. Aplicată la activele din acest an, taxa trimestrială de 0,3% ar însemna 5,3 miliarde de lei.

În cazul principalelor trei bănci din sistem (Banca Transilvania, BCR și BRD) care au arătat cea mai ridicată profitabilitatea din Uniunea Europeană în acest an, taxa pe active,calculată pe rezultatele la 9 luni, ar mânca între o treime și mai bine de jumătate din profiturile nete anualizate.

Detalii despre impactul pe fiecare bancă aici.

Ungaria a introdus, în 2010, o taxă de 0,53% din activele sistemului financiar, cea mai mare din Uniunea Europeană. Doar că Guvernul lui Viktor Orban a pus taxa la activele din 2009 și n-a aplicat-o trimestrial. În acest context, taxa PSD/ALDE aplicată trimestrial ar fi de mai bine de două ori decât cea aplicată de Fidesz în Ungaria și de departe cea mai ridicată din Europa. Totodată, sistemul bancar din România este substanțial mai mic decât cel din Ungaria. Dacă băncile din Ungaria aveau active financiare egale cu 121% din produsul intern brut al Ungariei în 2010, în România nivelul era de 65% la aceeași dată. În ambele țări a urmat o perioadă de dezintermediere financiară, adică de scădere a creditului. Ponderea a ajuns la 97% în Ungaria și de 50% în România, rată care include și creditul acordat guvernului.

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
taxa active bancare
taxa banci