Banca Comercială Română intenționează să emită o nouă rundă de obligațiuni de nivel 1 suplimentar (AT1), cunoscute și sub numele de "contingent convertibles" sau "CoCo". Acestea sunt cele mai riscante tipuri de obligațiuni pentru creditori și au devenit celebre în criza recentă a Credit Suisse.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Erste, acționarul majoritar al BCR, va vota pentru o nouă emisiune AT1 în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din aprilie. Banca nu precizează volumul pe care dorește să îl emită pe acest tip de instrumente.
BCR a mai emis obligațiuni AT1, în premieră, în septembrie 2022, în valoare de 150 de milioane de euro, chiar către Erste Group Bank AG. La 29 mai 2023 va plăti dividende de 8,9 milioane de euro pentru acestea.
Obligațiunile AT1 sunt negarantate și subordonate și considerate capital suplimentar de către reglementator. Acestea plătesc un randament mai mare investitorului decât alte tipuri de datorie, dar poartă și poartă și cel mai mare risc teoretic de pierdere a investiției. Spre exemplu, la BCR o cădere a capitalului de rang 1 sub 7% ar declanșa o scădere temporară a principalului.
În mod normal, capitalul proprietarilor este cel care ia cea mai mare pierdere în cazul unor probleme de solvabilitate, urmat de investitorii în AT1.
Aceste obligațiuni au crescut în importanță după criza financiară pentru îndeplinirea cerințelor prudențiale, în condițiile în care profitabilitatea redusă a băncilor nu a atras interesul de pe vremuri pentru majorările de capital din partea investitorilor.
Piața a ajuns la 275 de miliarde de dolari, arată Reuters, dar a suferit o lovitură la nivelul credibilității după decizia recentă a autorităților elvețiene de a impune în mod surprinzător o pierdere totală pentru deținătorii de datorie AT1 în valoare de 16 miliarde de franci elvețieni (17,5 miliarde de dolari) ai Credit Suisse, în timp ce acționarii băncii vor primi 3 miliarde de franci de la UBS ca urmare a fuziunii forțate.
Băncile din Uniunea Europeană au pierdut din valoarea de piață și randamentul obligațiunilor a crescut după decizia elvețienilor, deși autoritățile europene au dat asigurări că se va respecta ierarhia stabilită, în care acționarii vor pierde banii înaintea creditorilor obligatari.
Este a doua decizie de intervenție care nu e pe placul autorităților europene, după ce americanii au decis să garanteze toate depunerile la Silicon Valley Bank și Signature Bank, deși doar o parte a depozitelor se încadrau în schema de garantare de până la 250.000 de dolari. Potrivit regulilor europene, deponenții mari sunt pasibili de plata unei părți depuneri în situația în care banca lor devine insolvabilă, așa cum s-a întâmplat în cazul crizei bancare cipriote, procedură ce a devenit cunoscută sub numele de ”bail-in” sau recapitalizare internă, care nu implică fonduri de la stat.
Turbulențele de pe piața AT1 ar trebui să nu afecteze direct BCR, câtă vreme datoria este emisă direct către acționarul Erste. Poate afecta, însă, indirect banca românească prin faptul că finanțarea pentru Erste devine mai scumpă. Grupul austriac avea obligațiuni AT1 de 2,2 miliarde de euro emise la finele anului trecut, dintr-un capital total de 25,3 miliarde de euro.
Austriecii vor primi 1,15 miliarde de lei (circa 232 de milioane de euro) de la BCR prin dividende din profitul pe anul trecut de 1,75 miliarde de lei. Este cel mai mare dividend plătit de BCR acționarului austriac și reprezintă 35% din suma încasată în total după achiziția pachetului majoritar de la stat în la finele lui 2005.
