Prețurile locuințelor au crescut în ultimul trimestru din 2025 cu 6,7% anual, peste media Uniunii Europene de 5,5% pe an, dar sub valorile altor țări din regiune, precum Ungaria (21,2%), Bulgaria (14,5%) sau Cehia (8,5%), fiind însă peste avansul din Polonia de 4,3%.
În termeni reali, prețurile au scăzut însă cu 2,6%, având în vedere inflația ridicată, de aproape 10%.
Banca Națională estimează că avansul este că prețurile sunt în continuare subevaluate.
„Cu toate acestea, prețurile locuințelor se situează sub nivelul fundamentelor economice atât la nivel național, cât și în București. Indiferent de metodologia utilizată pentru estimarea gradului de supra/subevaluare, rezultatele indică în mod consistent o subevaluare a pieței imobiliare rezidențiale. Aceasta sugerează faptul că prețurile actuale sunt încă sub nivelul justificat de indicatorii economici fundamentali (precum veniturile populației, costul finanțării și nivelul chiriilor)”, arată BNR, în cea mai recentă ediție a Raportului privind stabilitatea financiară.
Mai mult, accesibilitatea a crescut ușor anul trecut, timpul necesar pentru plata, fără credit bancar, a unui apartament cu două camere scăzând la 7,9 ani, de la 8 ani în 2024, în condițiile în care prețurile au urcat mai lent decât salariile. Accesibilitatea variază de la 6,8 ani în București la 12 ani în Constanța, mai arată BNR.
Banca centrală urmărește evoluția pieței imobiliare având în vedere că aceasta este strâns legată de industria bancară, creditele garantate fiind acoperite în principal cu garanții imobiliare.
Prețurile au fost trase în sus de decalajul între cererea și oferta de locuințe, arată BNR.
În cazul locuințelor noi, regimul TVA s-a înăsprit din august 2025, după majorarea cotei TVA de la 19% la 21% și eliminarea cotei reduse pentru prima locuință. Totodată, livrările de locuințe noi au scăzut anul trecut cu 3,1% față de anul precedent, acestea fiind din ce în ce mai orientate spre mediul rural. Mai mult, costurile de construcție au urcat cu 7,2% între aprilie 2025 și martie 2026.
Astfel, a crescut cererea pentru locuințele vechi, unde oferta este însă relativ rigidă, arată banca centrală. Acestea s-au scumpit cu 7,1% anual, comparativ cu 6% în cazul imobilelor noi.
Interesul pentru achiziția și construcția de locuințe e peste nivelurile din pandemie, mai ales în București, unde listările rămân pe piață 54 de zile în medie. Totuși, arată BNR, cererea de achiziții s-a redus în primul trimestru din 2026 cu 5%, față de un avans de 2% în ultimul trimestru din 2025, iar oferta de proprietăți la vânzare a scăzut cu aproape un sfert.
„Dezechilibrul dintre cerere și ofertă, coroborat cu modificările fiscale și contextul economic general, au condus la o temperare a activității de tranzacționare pe piața imobiliară rezidențială”, arată BNR.
Tranzacțiile au scăzut anul trecut cu 5,4% și cu 17,1% în primul trimestru din acest an.
În cazul chiriilor, cererea a crescut cu 8%, în timp ce oferta s-a redus cu 17%, mai arată BNR.
