Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității de 28,3 miliarde de lei în iunie, față de 37,1 miliarde de lei în mai. Este cel mai redus nivel din acest an, mult sub vârful de 45 de miliarde de lei înregistrat în februarie, înainte de turbulențele internaționale generate de războiul din Golf, care au pus presiune pe piețele emergente.
Rezervele valutare la BNR au scăzut în iunie cu 0,6 miliarde de euro, la 63,5 miliarde de euro, în pofida unor intrări de 2,25 miliarde de euro din PNRR și a unor ieșiri de sub 0,2 miliarde de euro pentru plata datoriilor externe.
Intrările de valută din fonduri europene și împrumuturi externe alimentează lichiditatea interbancară, în condițiile în care Ministerul Finanțelor schimbă valuta din contul de Trezorerie direct la BNR. Rezultă emisiune nouă de lei, în contrapartidă cu creșterea rezervei valutare. Sumele cheltuite apoi de Trezorerie, pentru plata salariilor, pensiilor și obligațiilor contractuale, ajung în sistemul bancar și contribuie la creșterea lichidității, în principal prin depozite overnight, adică conturi curente.
Pe de altă parte, vânzările de valută de către BNR duc la scăderea lichidității interbancare. Practic, leii pe care îi cumpără BNR, pentru a le crește valoarea, dispar din piață.
Având în vedere mișcările de datorie, evoluția rezervelor valutare din iunie sugerează intervenții pentru susținerea leului.
BNR se confruntă cu o inflație ridicată, care a atins 10,9% pe an în mai, în timp ce pe de altă parte economia este într-o pasă slabă, pe deficit de cerere, cu o dinamică a PIB de -1,2% pe an în primul trimestru.
Deși inflația mare ar cere dobânzi mai ridicate din partea băncii centrale, economiștii se așteaptă la menținerea nivelurilor actuale până în primăvara sau vara anului viitor, când inflația ar urma să scadă mai aproape de ținta băncii centrale de maximum 3,5% pe an.
BNR ar putea gestiona lichiditatea din piață pentru a obține un nivel mai ridicat al dobânzilor interbancare, dar doar în situația în care s-ar confrunta cu noi presiuni pe cursul de schimb.
„O gestionare mai strictă a lichidității prin operațiune de atragere a depozitelor ar putea ridica rata efectivă peste nivelul actual de 5,5% al facilității de depozit, dar acesta nu este scenariul nostru de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul valutar decât presiuni inflaționiste reînnoite”, arată analiștii BCR.
Piața a răspuns luna trecută la reducerea excedentului de lichiditate printr-o ușoară creștere a ratelor interbancare. Rata medie la tranzacțiile zilnice a urcat de la 5,55% în mai la 5,6% în iunie. Pe baza acestei rate se calculează indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor.
