Bugetul pe anul viitor este principalul risc intern la adresa evoluției inflației, potrivit Băncii Naționale a României.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Riscurile și perspectivele asociate perspectivei inflației provin atât din mediul intern, cât și din cel extern. Pe plan intern, acestea au ca principală sursă configurația bugetului pentru anul 2017”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu.
Parlamentul dezbate luni un proiect de lege care vizează creșteri ale salariilor din sănătate și învățământ. Aceste cheltuieli, precum și altele adoptate în ultima perioadă, ar duce deficitul bugetului la peste 4% din PIB, potrivit estimărilor Guvernului.
Isărescu spune că bugetul pe anul viitor are un rol determinant în evoluția macrostabilității României, dar că BNR nu știe încă cum vor fi împărțite costurile.
“BNR are ca obiectiv primordial macrostabilitatea (…) Construcția bugetului pentru 2017 prezintă un rol important. Maniera în care vor fi înglobate legile recent adoptate dar și cele deja existente nu este cunoscut”, a declarat guvernatorul.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Guvernul evită să își asume bugetul pentru 2017, prevalându-se de o modificare introdusă de Cabinetul Ponta din rațiuni electorale BNR a lucrat bine cu politica fiscală, în special în perioada în care am avut acorduri internaționale de finanțare, spune Isărescu. Ultimul acord cu Fondul Monetar Internațional a expirat în 2015.
Banca centrală se așteaptă ca inflația să rămână în teritoriu negativ până în decembrie 2016 și să revină în pragul de variație de un punct procentual în jurul țintei de 1,75% la mijlocul anului viitor.
Evoluția reflectă atât influențele șocurilor dezinflaționiste la nivel global cât și presiunile inflaționiste locale, generate de deschiderea excedentului de cerere agregată și de costurile salariale unitare.
“Cererea a crescut masiv”, spune Isărescu, acesta fiind motivul pentru care inflația negativă din ultimul an nu poate fi considerată deflație.
În privința riscurilor externe, BNR menționează incertitudinile persistente legate de creșterea economică globală și de redresarea economică a zonei euro, în contextul trenării revigorării economiilor emergente majore, al problemelor din sistemul bancar european și al rezultatului referendumului din Marea Britanie.
BNR a menținut politica monetară în ultima ședință a anului.
