”Proiectul de lege nu se aplică pensiilor contributive, ci doar pensiilor de serviciu sau pensiilor militare. Deci, persoanele care beneficiază de asemenea pensii de serviciu sau militare, proiectul stabilește posibilitatea menținerii în activitatea acestora doar la cerere cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității”, a precizat Dogioiu.
Guvernul a discutat în primă lectură proiectul de lege, care ulterior va fi transmis Parlamentului pentru adoptare, după ce va fi avizat și de Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât privește și magistrații.
Măsura se va aplica, în forma discutată de Guvern, până la 31 decembrie 2027.
Actul normativ propune unele clarificări și măsuri de corelare legislativă privind raporturile de muncă și de serviciu, în contextul măsurilor fiscal-bugetare și al noilor reglementări în materia pensiilor.
Măsurile urmăresc asigurarea unui cadru unitar de aplicare a legislației, creșterea disciplinei bugetare și eficientizarea managementului resurselor umane din sectorul public.
Astfel, pentru persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare, proiectul, în această etapă, stabilește posibilitatea menținerii în activitate a acestora doar la cerere, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității. Proiectul corelează condițiile de aplicare ale acestei prevederi cu Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție. Menținerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorului, inclusiv în situația reîncadrării, în condițiile legii.
În cazul foștilor judecători sau procurori care se reîncadrează, fără concurs, în funcția de judecător sau procuror rămân aplicabile prevederile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Dispozițiile menționate nu se vor aplica nici aleșilor locali și demnitarilor, persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție, pe durata exercitării acestui mandat, și nici cadrelor didactice din instituția publică, care realizează formarea inițială și formarea profesională continuă a magistraților și a cadrelor didactice din învățământul militar și juridic superior.
Același proiect de lege discutat în primă lectură în ședința Guvernului prevede Dispozițiile menționate nu se aplică aleșilor locali și persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție, pe durata exercitării mandatului, și nici cadrelor didactice din instituția publică care realizează formarea inițială și formarea profesională continuă a magistraților și a cadrelor didactice din învățământul militar si juridic superior.
Totodată, în contextul măsurilor fiscal-bugetare, proiectul prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici și ale personalului contractual într-un termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea realizării transferurilor în interesul serviciului într-un termen de maximum 30 de zile.
În situațiile de reorganizare a instituțiilor publice, atunci când există mai mulți funcționari publici aflați în situații similare, se introduce posibilitatea organizării unui examen, ca mecanism transparent, echitabil și meritocratic de selecție.
Suspendarea raportului de serviciu la inițiativa funcționarului public pentru desfășurarea activității în organizații internaționale este limitată la maximum 5 ani, pentru menținerea echilibrului între interesul individual și cel instituțional.
Bolojan a reiterat că unul din elementele de bază ale reducerii cheltuielor de personal este și adoptarea interdicției cumului pensiei cu salariu.
”Această propunere se referă doar pentru pensiile care se bazează principal pe necontributivitate”, a spus Bolojan.
”O reducere a cheltuielor de personal înseamnă și această metodă. Nu înseamnă tăieri de salarii, ca să ne înțelegem foarte bine. În această situație, cred că este oportun să adoptăm acest proiect respectând prevederile constituționale, în așa fel încât să avem aceste efecte.
Dacă tot trebuie să ne reducem cheltuielile de personal, decât să concediem o persoană care nu are altă sursă de venit, e mult mai echitabil din punct de vedere social să plece o altă persoană. Ea se referă la cumulul pe pensiile necontributive. Prin urmare, ea nu afectează zona de educație sau de sănătate”, a mai spus premierul.
Potrivit acestuia, în educație sau în sănătate, aceste cumuluri sunt situații excepționale.
”De exemplu, un deficit de profesor de fizică pe care îl avem și atunci un profesor de fizică pensionar, dacă nu ai cu cine să-l înlocuiești e mai bine să rămână în continuare în activitate, dacă dorești acest lucru, sau deficit în anumite zone din țară de profesori sau de cadre medicale. S-ar putea să ai un spital mai mic în care nu există o cerere sau o atractivitate mare pentru medici și atunci dacă am un medic bun, care este în pragul pensiei, el poate să rămână în continuare dacă nu are cine să-l înlocuiască, decât să se desfințeze o secție de spital sau anumită specializare”, a arătat premierul.
El a adăugat că cel puțin 15.000 de posturi sunt ocupate de oameni la pensie, care s-au reangajat imediat după pensionare în sectorul public.
”În momentul în care există această interdicție, o bună parte din acești oameni care sunt angajați ar opta într-o variantă sau alta și foarte probabil ar renunța la funcția din sectorul public. Acele posturi devin vacante, nu mai pot fi ocupate”, a afirmat Ilie Bolojan.
