Intervențiile valutare ale băncii centrale i-au adus din nou profit anul trecut, în timp ce randamentele din rezerva valutară au rămas subunitare. Banca centrală a mizat anul trecut mai mult pe dolar – unde am avut și cea mai mare scădere a randamentelor și un program record de relaxare cantitativă, în timp ce moneda americană s-a depreciat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Banca centrală a încheiat anul trecut un profit de 2,03 miliarde de lei, în creștere de la 1,8 miliarde de lei în 2019. Cota vărsată la bugetul de stat a fost de 1,63 miliarde de lei, față de 1,44 miliarde de lei în anul anterior.
Veniturile din operațiunile valutare rămân principala sursă de profit a băncii centrale. Anul trecut, BNR a marcat un câștig net de 2,16 miliarde de lei din operațiuni valutare, față de 1,9 miliarde de lei în 2019, potrivit raportului anual.
Banca centrală înregistrează profit atunci când vinde valută cumpărată în perioada în care leul era mai puternic. Pe măsură ce leul se depreciază și BNR intervine în piață, banca centrală înregistrează un profit mai mare din diferența de curs. Dacă mișcările de capital se inversează și intră mai multă valută în țară, atunci BNR poate interveni în piață cu achiziții de valută (prin emisiune monetară), care mențin cursul de schimb pe termen scurt și refac rezervele valutare, cu perspective de noi profituri în viitor. Pe termen lung, leul e în continuă depreciere, atât ca urmare a inflației mai mari decât în zona euro, cât și ca urmare a deficitului de cont curent.
BNR nu face publice nici momentele când intervine pe curs și nici sumele cheltuite, astfel că aceste episoade, mai ales cele seminificative, sunt estimate de analiștii din piață pe baza evoluției volumelor totale și ale lichidității, precum și din mișcarea rezervei.
Din dobânzi, BNR a obținut anul trecut 349 de milioane de lei, față de 354 de milioane de lei în 2019. Au scăzut atât cheltuielile, cât și veniturile din dobânzi. Principalele surse de încasări sunt plasamentele în valută. Anul trecut, BNR a emis monedă pentru achiziția de titluri de stat din piața secundară, de unde a obținut venituri de 112 milioane de lei de la Ministerul Finanțelor, alte surse de venit în lei fiind operațiunile repo și creditele Lombard. Pe partea de cheltuieli, cel mai mult a plătit pentru rezervele minime obligatorii ale băncilor, pentru operațiunile de atragere depozite ale băncilor.
Cheltuielile cu emisiunea monetară, adică cele cu tipărirea bancnotelor și baterea monedelor, au rămas relativ constante, la 153 de milioane de lei.
Au crescut, în schimb, cheltuielile cu personalul, care au ajuns la aproape 368 de milioane de lei în 2020, față de circa 334 de milioane de lei în 2019, deși numărul salariaților era la finele anului de 2.016 persoane, cu 48 mai mic decât în 2019.
Au crescut veniturile nete din operațiunile cu titluri, de la 183 de milioane de lei la aproape 374 de milioane de lei, pe fondul efectului creșterii prețului de vânzare în piață a titlurilor în valută.
Pe de altă parte, reevaluarea pozițiilor de piață, în deosebi a celor valutare, a adus o pierdere de aproape 325 de milioane de lei anul trecut, față de circa 109 milioane de lei în 2019.
Anul trecut a fost marcat de reducerea puternică a ratelor de dobândă la nivel mondial, ceea ce a dus la scăderea randamentelor și la creșterea prețurilor titlurilor cu venit fix, inclusiv ca urmare a programelor de relaxare cantitativă.
Veniturile din administrarea portofoliilor au scăzut anul trecut la 134 de milioane de euro, în timp ce rentabilitatea anuală a scăzut la 0,39% de la 0,41%.
Rezervele valutare la BNR au crescut anul trecut la 37,38 miliarde de euro, de la 32,92 miliarde de euro, îndeosebi ca urmare a intrărilor de la Comisia Europeană, cât și a împrumuturilor Ministerului de Finanțe, care a finanțat deficitul record de 9,2% din PIB și din surse externe.
Ministerul Finanțelor avea anul trecut 39,5 miliarde de lei (8,1 miliarde de euro) echivalent în plasamente în euro și 745 de milioane de lei în dolari (188 de milioane de dolari). Per total, partea MFP din rezervă a crescut la circa 40,3 miliarde de lei, față de 23,1 de miliarde de lei în 2019, când bufferul Finanțelor era de 4,6 miliarde de euro și 188 de milioane de dolari.
Alte 9 miliarde de lei erau rezervele obligatorii ale băncilor (1,8 miliarde de euro), față de 15 miliarde de lei în 2019 (3,1 miliarde de euro).
Aproape 55% din rezervă a fost plasată în titluri de stat (în scădere cu circa 10 puncte procentuale față de 2019), încă aproape 9% (procent dublu față de 2019) în agenții guvernamentale și 8% în titluri ale instituțiilor supranaționale. Peste 28% (față de 22% în 2019) a fost ținută în active foarte lichide precum numerarul și depozitele, care aduc și randamente foarte mici sau negative.
Pe valute, BNR a plasat banii mai ales în euro, în proporție de peste 57%, dar în scădere cu aproape 9 puncte procentuale față de 2019. Plasamentele în dolari au crescut ca pondere de la aproape 20% la peste 26%, în timp ce cele în alte valute au crescut ușor de la 15% la sub 17%.
