Curtea Constituțională: Băncile trebuie să invite clienții la renegocierea contractelor și să elimine clauzele abuzive

Curtea Constituțională: Băncile trebuie să invite clienții la renegocierea contractelor și să elimine clauzele abuzive
scris 22 iul 2016

Curtea Constituțională consideră că modificările la Legea clauzelor abuzive nu acționează retroactiv și nu încalcă dreptul creditorilor la proprietate. Profesioniștii sunt obligați să invite clienții la renegocierea contractelor, în cazul în care instanțele constată că există clauze abuzive, spune CCR în motivarea unei decizii din luna aprilie. Soluția este relevantă nu numai pentru cele câteva zeci de procese prin care Protecția Consumatorilor a cerut instanțelor să modifice portofolii întregi de contracte de credit ale băncilor pe motiv că sunt împănate de clauze nelegale, ci oferă și indicii despre cum ar putea judeca Curtea în cazul Legii dării în plată.

După ce s-au trezit cu circa 40 de procese pe clauze abuzive cu efecte asupra contractelor de credit semnate cu clienții persoane fizice înainte de criză, băncile locale au cerut instanțelor să trimită legea 193/2000 la Curtea Constituțională.

Băncile locale au mai atacat această lege și cu alte ocazii și nu au primit înțelegere de la CCR. De această dată au contestat două articole introduse în noiembrie 2013 care extind efectele unui proces pierdut de creditor până în punctul în care problema nu mai este doar una de imagine în relația cu clienții, ci riscă să devină una financiară.

Articolele în cauză spun că în situația în care primește sesizări de la consumatori, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor trebuie să ceară în instanță modificarea tuturor contractelor care conțin nereguli prin eliminarea clauzelor abuzive. ANPC a deschis procese doar cu 13 din cele 35 de bănci locale, precum și cu operatorii telecom.

Teoretic, cele 41 de dosare deschise de ANPC care vizează băncile ar putea să aducă pierderi mai mari băncilor decât toate cele peste 11.000 de dosare cu obiectul clauze abuzive înregistrate pe portalul instanțelor. BNR estima în 2013 că gaura în bilanțurile băncilor ar putea ajunge la 1,1 miliarde de euro doar ca urmare a eliminării unor clauze.

Românii care dau în plată încep să primească hotărâri favorabile de la judecători CITEȘTE ȘI Românii care dau în plată încep să primească hotărâri favorabile de la judecători

O clauză este abuzivă, potrivit legii, atunci când este nenegociată și creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului și contrar bunei-credințe. Dincolo de jargonul juridic, o clauză poate fi încadrată ca abuzivă atunci când păgubește consumatorul. În contractele bancare, clauzele cel mai des declarate abuzive de unele instanțe se referă la diferite comisioane ori la modul de calcul netransparent al dobânzilor variabile.

Deși nu a fost întrebată direct cum trebuie să se aplice această lege, Curtea spune că profesioniștii, în cazul în care pierd în instanță, trebuie fie să renegocieze contractele cu consumatorii, fie să elimine pur și simplu clauzele preformulate.

“În concluzie, pentru ca un contract în derulare să își mai poată produce efecte juridice după intervenția hotărârii judecătorești (…), părțile la contract urmează să renegocieze condițiile contractuale; profesionistului îi revine, ca o consecință logică, obligația de a invita consumatorul la această renegociere și de a elimina clauzele abuzive din contract, astfel încât contractul în întregul său să respecte prevederile legale și, implicit, drepturile consumatorului”, se arată în motivarea deciziei Curții.

Această interpretare a Curții, ce introduce conceptul de renegociere, care nu e stipulat nicăieri în Legea 193/2000, ar putea ajuta în special creditorii care au probleme cu clauzele privind dobânzile, acestea trebuind a fi eliminate din contracte în eventualitatea în care ar fi declarate abuzive, dacă s-ar aplica ad literam legea.

De verificarea îndeplinirii hotărârii se vor ocupa autoritățile competente, mai spune Curtea.

Băncile spun că legea încalcă Constituția pe ici, pe colo, prin punctele esențiale

Curtea a judecat în aprilie excepțiile ridicate de Volksbank (Banca Transilvania), ING  Bank, Raiffeisen Bank și Banca Comercială Română. Valeriu Stoica, Ana Diculescu Șova și Stan Târnoveanu, avocați de top, au reprezentat băncile în fața CCR.

Avocații băncilor au susținut că modificările din 2013, introduse cu ocazia punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, operează retroactiv, deoarece modifică raporturi contractuale încheiate în 2007-2008, când nu exista o prevedere legală care să permită instanțelor să modifice contractele în bloc.

“Violarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile este accentuată prin inexistența la data încheierii contractelor litigioase a vreunei prevederi legale care să permită unei instanțe să dispună modificarea globală a condițiilor contractuale de afaceri practicate de bancă”, au susținut avocații băncilor, potrivit motivării CCR.

Soros: Europa trebuie să preia câte 300.000 de refugiați pe an și să li se aloce 30 miliarde euro pentru a evita distrugerea CITEȘTE ȘI Soros: Europa trebuie să preia câte 300.000 de refugiați pe an și să li se aloce 30 miliarde euro pentru a evita distrugerea

Astfel, arată ei, s-ar ajunge în situația în care de la cinci reclamații, cum se întâmplă într-unul dintre dosare, să fie modificate sute sau mii de contracte care nu au făcut obiectul analizei instanței de judecată.

S-ar ajunge astfel la situația “absurdă” în care instanță constată caracterul abuziv și nulitatea clauzelor din toate contractele, fără ca profesionistul să aibă dreptul să se apere pe fiecare contract în parte, mai arată apărarea băncilor.

În această situație, dreptul la proprietate al băncilor asupra creanțelor izvorâte din contractele de credit în curs de executare devine “precar, incert”, mai susțin băncile.

Pe lângă drepturile și principiile de drept expuse mai sus, băncile au mai arătat că modificările din 2013 mai încalcă și dreptul la libertate economică, principiul separației puterilor în stat sau articole privind economia și statul de drept și social.

Pe lângă acțiunea de la CCR, băncile au mai cerut recent autorităților să modifice Legea 193/2000, după cum Profit.ro a scris aici.

CCR: Aplicarea la contractele în derulare nu e retroactivă

CCR a avut nevoie de două ședințe de judecată pentru a ajunge la o concluzie în acest dosar, dar a respins până la urmă toate criticile băncilor.

Curtea spune că legea nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi.

“Așadar, Curtea Constituțională constată că această competență conferită instanței judecătorești învestite cu judecarea unei astfel de acțiuni nu vizează desființarea unei clauze abuzive pentru trecut, ci numai pentru viitor, astfel încât prestațiile deja efectuate în baza contractului nu pot fi desființate”.

Ce spune practic aici Curtea e că o decizie a instanței elimină efectele clauzei abuzive doar pentru viitor dar că, în cadrul aceleași acțiuni, nu poate fi vorba de returnarea sumelor încasate de la consumatori în baza clauzelor viciate. Acest lucru se întâmplă pentru că e vorba despre o acțiune în încetare, spune Curtea, în comparație cu acțiunea în anulare prin care debitorii și-au recuperat banii în procese individuale sau de grup. Această interpretare a Curții, anticipată de mai multe decizii ale Tribunalului București, arată că debitorii nu-și vor putea recupera banii decât eventual printr-un proces separat.

Magistrații Curții mai arată că băncile ar fi trebuit să-și adapteze conduita și să nu introducă clauze care contravin legii, pentru că noțiunea de clauză abuzivă a fost introdusă în 2000.

Aceste contracte sunt unele de adeziune, în care consumatorii nu au, în realitate, decât posibilitatea de a accepta sau nu semnarea lor, fără o negociere a clauzelor contractuale, mai spune Curtea.

Pe de altă parte, în chestiunea retroactivității, Curtea nu a mai reluat în motivare o parte din argumentele pe care le-a utilizat atunci când s-ar pronunțat într-o speță similară, care viza Ordonanța 50/2010 privind creditele pentru consumatori.

SRI va cumpăra un sistem pentru urmărirea mai atentă a cheltuielilor publice, dar și a unor firme și persoane CITEȘTE ȘI SRI va cumpăra un sistem pentru urmărirea mai atentă a cheltuielilor publice, dar și a unor firme și persoane

La momentul adoptării OUG, guvernul prevedea că băncile trebuie să calculeze transparent dobânzile la credite și că nu au voie să perceapă decât o serie de comisioane. Băncile lezate au atacat atunci Ordonanța la Curtea Constituțională pe motiv că activează retroactiv.

“Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 respectă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, producând efecte pentru viitor de la data intrării în vigoare, creditorilor nefiindu-le impuse obligații de recalculare transparentă a dobânzilor și de eliminare a comisioanelor percepute în trecut, contractul de credit fiind un contract cu executare succesivă”, se arată în motivarea Curții de la acel moment prin care a fost respinsă acțiunea creditorilor.

Legea dării în plată, un alt dosar cu greutate la Curte

Modul în care CCR judecă cum activează retroactiv o lege care se referă la creditele bancare va cântări greu în momentul în care se vor discuta cele 42 de dosare cu excepții ridicate până acum de creditori pe Legea 77/2016 privind darea în plată, care permite consumatorilor să dea băncii locuința luată pe credit pentru a stinge datoria.

Bancherii au susținut, încă de la dezbaterile din Parlament, că Legea privind darea în plată e retroactivă, pentru că se aplică și pentru contractele de credit încheiate înainte de 13 mai 2016, când a intrat în vigoare.

Pe portalul instanțelor sunt înregistrate peste 2.300 de litigii care au ca obiect darea în plată, dintre care o parte sunt contestații ale băncilor, iar o altă parte sunt cereri ale debitorilor de stingere a datoriei.

Componența Curții s-a schimbat de la decizia din aprilie prezentată mai sus. Președintele Augustin Zegrean a încheiat mandatul și a fost înlocuit la conducerea Curții de Valer Dorneanu, care era judecător simplu. Puskas Valentin Zoltan și Tudorel Toader și-au încheiat și ei mandatul fost înlocuiți de Livia Stanciu, Varga Attila și Marian Enache.

viewscnt
Afla mai multe despre
clauze abuzive
legea clauzelor abuzive
curtea constitutionala
darea in plata
retroactivitatea legii