„Este evident că, de la lansarea Fidelis sau Tezaur, există o competiție în ceea ce privește atragerea de lichiditate”, spune Mădălina Teodorescu.
Lansate în 2019, titlurile de stat adresate populației au ajuns la aproape 66 de miliarde de lei la jumătatea anului curent, finanțând peste 9% din creșterea fulminantă a datoriei guvernamentale și cam 23% din creșterea datoriei guvernamentale interne. În același interval, depozitele la termen ale populației au crescut de la 119 la 205 miliarde de lei.
„Da, în momentul de față e clar că statul are un avantaj competitiv atât din perspectiva prețului oferit la economisire, cât și din perspectiva deducerilor fiscale”, adaugă Teodorescu.
Statul oferă între 7% și aproape 8% pe an pentru titlurile de stat Fidelis, ceea ce până recent a fost peste rata inflației, până când aceasta a urcat la aproape 10%, pe fondul creșterii facturilor la energie, majorarea TVA și a accizelor, ca parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar.
Dobânda medie la depozitele noi ale populației la termen, în lei, cu scadența de până la 2 ani, este de 5,35% la nivelul sectorului bancar, în creștere de la sub 5% în aprilie.
Un avantaj pe care statul îl oferă la achizițiile de titluri de stat – sau pe care mai degrabă nu-l oferă pentru economisirea bancară - este acela că dobânda din titluri nu este impozitată cu cota de 16%, așa cum se întâmplă la cea din depozite.
Creditarea s-ar putea scumpi și mai mult
Directoarea de retail a BRD spune că e nevoie de un echilibru optim, astfel încât să fie compensată parțial și inflația și să nu există o fugă către economisirea în valută. Pe de altă parte, dobânzile mari oferite de stat populației ar putea determina băncile să scumpească creditele.
„Dacă aceste produse de economisire vor rămâne constant la un nivel foarte înalt de dobândă, implicit băncile se vor alinia acestei competiții și vor plăti. În egală măsură marele dezavantaj la care trebuie să fim extrem de atenți este faptul că băncile vor crește implicit și costurile la finanțare.
Și dacă vom crește la nivelul, cel puțin la nivelul depozitelor, costul de finanțare care în momentul de față vorbim la zona de creditare retail, dobânzi între 5 și 7%, dacă la zona de economisire vorbim de dobânzi de 7% constant, evident că va crește și costul creditării”, spune Teodorescu.
Nu este vorba doar de costul creditelor către populație, ci și al celui către firme, mai completează ea.
Băncile au majorat deja dobânzile la creditele noi în lei pentru firme de la 9,2% în primăvară la aproape 9,9% în toamnă.
„Dacă pentru companii creditarea devine foarte scumpă, ea cumva se reflectă în prețul produselor pe care tot populația până la urmă îl resimte și atunci cumva trebuie să fim atenți, ca această nevoie temporală de finanțare pe populație să fie balansată cu o viziune legată de modul în care scumpirea creditării ar putea avea un impact în mediul economic”, adaugă directoarea de retail a BRD.
BRD acuză o taxare dublă
Mai adaugă și că în acest moment băncile absorb lipsa de profitabilitate determinată de comprimarea ecartului de dobândă, ceea ce în cele din urmă ar putea duce la scăderea încasărilor statului. Însă această profitabilitate mai este lovită și de taxa bancară – așa-numitul impozit pe cifra de afaceri – care s-a dublat de la 2% la 4%, și peste care se aplică și impozitul standard de 16% pe profitul brut, dacă banca este una profitabilă.
„Taxa asta, din perspectiva mea și a noastră, modul în care ea este stabilită, e fundamental greșită. Ea este la cifra de afaceri, sigur, e o dublă impozitare”, spune Teodorescu.
BRD a achitat la 9 luni 133 de milioane de lei în taxa pe cifra de afaceri, majorată din august, de la 95 de milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
„Haideți să o punem pe venituri și să creștem impozitul pe profit cât o fi nevoie să creștem, dar nu să punem taxe în zone în care se deteriorează indicatorii precum cost to income ratio - pentru că această taxă intră pe zona de costuri.
Și atunci se pierde apetitul investitorilor când văd o deteriorare a unor indicatori sistemici”, adaugă Teodorescu.
Ea solicită ca, după această perioadă agitată, „să începem să construim pe un mediu cât de cât predictibil și stabil”.
Scade apetitul pentru credite al românilor. Cresc neperformantele
Cererea de creditare a scăzut în ultimele luni, remarcă directoarea BRD, ca urmare a impredictibilității financiare și a adoptării unui comportament mai prudent al populației.
Sondajele de specialitate arată un declin puternic mai ales a încrederii consumatorilor în ultimele luni, cel mai puternic moment fiind cel în care au fost anunțate măsurile de creștere a taxelor/înghețare a salariilor în sectorul bugetar.
„Există o reticență la îndatorare”, însă aceasta vine după o creștere de peste 40% a volumelor de credit nou, astfel că situația în prezent nu arată dramatic, completează Teodorescu.
Se remarcă și o ușoară deteriorare a capacității de rambursare, mai ales în zona de credite de nevoi personale negarantate, contractate de persoane cu venituri de până în 3.000 de lei, segmentul care este debalansat de creșterile de prețuri, explică Teodorescu.
La nivelul sectorului bancar gradul de îndatorare a scăzut mult sub 40%, ceea face să nu existe îngrijorări cu privire la capacitatea băncilor de a face față în perioada următoare.
Față de finele lui 2024, rata creditelor neperformante a crescut la nivelul sistemului bancar de la 2,5% la 2,8%, iar la nivelul BRD a urcat de la 2,1% la 2,4%.
BRD a luat măsuri proactive, mai spune Teodorescu, anticipând la începutul anului deteriorarea mediul economic, și a sfătuit clienții să reducă gradul de îndatorare, fie prin împrumutarea unor sume mai mici, fie prin extinderea perioadei de creditare.
În cazul creditelor ipotecare, cererea se menține în continuare bună, adaugă Teodorescu. Aici BRD s-a poziționat un credit cu dobândă fixă pe 30 de ani, pe care l-a promovat ca produs care asigură predictibilitatea cash-flowului.
La 9 luni, BRD a încheiat cu un profit net de 1,16 miliarde de lei, în creștere cu aproape 6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creditele în sold au urcat cu aproape 14%, la 53,4 miliarde de lei. Producția de credite acordate populației a urcat cu 26%, la 10,5 miliarde de lei, pe fondul creșterii cu aproape 50% a creditelor ipotecare noi, la 4,4 miliarde de lei, în timp ce producția de credite de consum a fost mai modestă, cu un avans de 13%, la 6,1 miliarde de lei.
