Banca Națională a României a ajuns din nou în poziția de creditor net al sistemului bancar, dar a preferat să acorde finanțare mai ieftină și să nu accelereze creșterea dobânzilor, deși inflația se apropie de 8% pe an.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
De la un excedent de lichiditate mediu zilnic de 3 miliarde de lei în noiembrie, băncile au trecut la un deficit mediu de 4,7 miliarde de lei în decembrie, relevă dte analizate de Profit.ro.
BNR a reluat și finanțarea băncilor prin operațiuni repo, după o jumătate de an de pauză. Băncile au primit aproape 4,5 miliarde de lei (medie zilnică) la 1,75%, rata dobânzii de politică monetară. Banca centrală ar fi putut să împingă și mai sus ratele pe termen scurt dacă ar fi lăsat băncile să apeleze doar la facilitatea Lombard (de unde au luat în medie doar 427 de milioane de lei, față de 791 de milioane de lei în noiembrie), unde dobânda e 2,5% pe an, dar a preferat o creștere mai puțin ascuțită a dobânzilor.
Rata medie la depozitele interbancare a crescut în ultima lună a anului la 2,12%, de la 1,75% în noiembrie.
Poziția de creditor net este preferată de BNR pentru strategia de control a dobânzilor pe termen scurt – în ultimele luni, banca și-a asumat un control strict al lichidității în dauna unei majorări mai viguroase a ratei cheie la ultimele două ședințe de politică monetară, așa cum așteptau analiștii, astfel că a rămas cu cea mai mică dobândă din regiune.
Ultimele luni ale anului sunt de regulă cele în care cheltuielile de la bugetul de stat cresc puternic – pe final de an se cheltuie mare parte din deficitul programat. Acest lucru duce la creșterea lichidității din bănci, din moment ce facturile plătite de stat ajung în conturile firmelor.
Deficitul bugetar a crescut de la 4,03% în octombrie la 4,7% din PIB în noiembrie, ceea ce arată o accelerare a cheltuielilor în penultima lună a anului. Pentru decembrie nu a fost încă publicată execuția bugetară, dar este foarte probabil că deficitul nu a ajuns la ținta de 7,1% stabilită în rectificarea din noiembrie. În 2022 este programată o reducere suplimentară a deficitului bugetar, care va rămâne însă ridicat la 6,2% din PIB după contabilitatea europeană.
Începutul anului 2022 arată o revenire a lichidității, după ce băncile au venit la licitația săptămânală a BNR de atragere depozite, după o pauză de peste o lună, și au depus 520 de milioane de lei.
Dobânzile au în continuare perspective de creștere, iar astăzi are loc prima ședință de politică monetară din acest an. Presiunea pe BNR este în creștere să majoreze mai amplu dobânda după accelerarea inflației până aproape de 8% pe an și răspunsul mai aspru dat recent de Banca centrală a Poloniei, care estimează că ar putea ajunge cu dobânda de referință și la 4% pe an, în funcție de evoluția economiei.
