Libanul a anunțat sâmbătă că nu își poate plăti datoriile și a oprit răscumpărarea unor obligațiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care vor ajunge la scadență pe 9 martie, pregătindu-se intrarea în incapacitate de plată a statului puternic îndatorat, care se confruntă cu o criză financiară majoră, transmite Reuters, preluată de News.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Premierul Hassan Diab s-a adresat sâmbătă națiunii, afirmând că rezervele valutare se află ”la un nivel critic și periculos” și că trebuie să fie asigurate nevoile esențiale ale statului. Premierul a cerut începerea unor negocieri ”corecte” cu creditorii pentru restructurarea datoriilor.
Defaultul va marca o nouă fază a crizei care afectează economia începând din luna octombrie, care a provocat deprecierea cu circa 40% a monedei libaneze și restricționarea accesului deponenților la economiile lor, alimentând șomajul și tulburările sociale.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București recomandă ”Există factori confirmați de risc – evitați călătoriile!” în Liban, din cauza protestelor, a degradării situației de securitate și a problemelor financiare. ”Ca urmare a situației create, băncile care operează în Liban au decis limitarea eliberării către clienți de valută cash și în unele cazuri și de monedă locală. De asemenea, clienții băncilor cu puncte de lucru în Liban au întâmpinat probleme în efectuarea de transferuri bancare”, se afirmă pe site-ul MAE.
Criza este considerată cel mai mare risc pentru stabilitatea Libanului de la încheierea războiului civil din perioada 1975-1990.
”Cum să ne plătim creditorii din străinătate când libanezii nu își pot retrage banii din conturile bancare? Datoria noastră a devenit mai mare decât poate suporta Libanul și mai mare decât pot libanezii să plătească dobânzi”, a spus premierul.
Criza, care se pregătea de mult timp, s-a agravat anul trecut, după încetinirea intrărilor de capital și izbucnirea protestelor provocate de corupție și de guvernanța proastă.
”Plătim prețul greșelilor din ultimii ani. Trebuie să le transferăm și copiilor noștri?”, s-a întrebat Diab.
Nu a existat până acum vreo intenție de salvare din partea țărilor străine care au ajutat Libanul în trecut.
Guvernele occidentale insistă ca Beirutul să adopte reformele mult întârziate pentru a combate risipa și corupția.
Diab a fost numit în ianuarie, cu sprijinul grupării Hezbollah, care este susținută de Iran, și a aliaților acesteia.
Datoria publică brută a atins în jur de 170% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că Libanul este aproape de a fi cel mai îndatorat stat din lume, a mai adăugat premierul.
Citând datele Băncii Mondiale, Diab a arătat că peste 40% dintre libanezi ar putea să coboare sub pragul sărăciei. Libanul are o populație de circa 6 milioane de persoane, între care se află 1 milion de refiguați sirieni.
Guvernul ar intenționa să restructureze obligațiuni în valoare de circa 31 de miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Reuters.
Datoria publică se ridică la aproximativ 89,5 miliarde de dolari, din care aproximativ 37% este în valută.
Libanul a cerut asistență tehnică, dar nu și financiară din partea FMI, dar mulți analiști consideră că singura cale prin care țara și-ar putea asigura sprijinul financiar ar fi prin intermediul unui program al FMI.
În urmă cu patru luni, băncile au început să restricționeze retragerile de numerar și transferurile în străinătate.
Diab a indicat că în curând controlul retragerilor ar putea să fie standardizat, un proiect de lege urmând să ”reglementeze relația dintre bănci și clienții lor, pentru a deveni mai corectă și mai dreaptă”.
