Numărul restanțierilor persoane fizice, cel al restanțelor, precum și soldul sumelor datorate au scăzut în iulie, după jumătate de an de creșteri, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
745.000 de români aveau restanțe la bănci în iulie, cu aproape 8.800 mai puțini decât în iunie. Numărul restanțelor a scăzut și el cu 14.800 și este cu 6.000 peste un milion. Aceste scăderi s-au regăsit și în volumul sumelor restante, care e mai mic cu 635 de milioane de lei decât în iunie, la puțin peste 11 miliarde de lei.
Cele mai mari restanțe vin din creditele în valută, cu 6,7 miliarde de lei, urmate de cele în lei, cu 4,25 miliarde de lei. Clienții nu au mai plătit ratele mai mult de 90 de zile pentru credite cu soldul de 7,2 miliarde de lei, cu circa 320 de milioane de lei mai puțin decât în iunie, un volum de 1,7 miliarde de lei a fost trimis la colectare. Creditorii au scost în afara bilanțului împumuturi de 1,7 miliarde de lei, un sold cu 318 milioane de lei mai mic decât în luna anterioară.
Băncile aveau un sold de 110 miliarde de lei în credite pentru persoane fizice, împărțit în jumătate între consum și împrumuturi pentru locuințe.
CITEȘTE ȘI Încă o bancă relaxează condițiile de creditare după ce a strâns șurubul. Avansul și marjele la ipotecare scad și la CEC Iulie este prima lună în care cele 31 de bănci raportoare și cele 26 de instituții de credit nebancare raportează o contracție a restanțelor la Biroul de Credit începând cu ianuarie.
Până la începutul anului, evoluția numărului restanțierilor și cea a restanțelor era pe un trend descrescător, astfel că la finele lunii decembrie era raportate la Birou cu circa 41.000 mai puține persoane decât în iulie, cu 67.000 de credite restante mai puțin. Volumul restanțelor era, însă, cu 357 milioane de lei mai mare decât în iulie.
Înrăutățirea disciplinei la plată din acest an a fost pusă de către unii analiști pe seama dezbaterilor și adoptării Legii privind dare în plată, din moment ce persoanele cu credite ipotecare care voiau să renunțe la locuințe n-ar mai fi avut vreo motivație să plătească.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Raiffeisen cere României să accepte negocieri "pe teren neutru" până pe 30 septembrie asupra dării în plată, altfel începe procesul Darea în plată, intrată în vigoare pe 13 mai, nu poate explica însă întreaga evoluție, din moment ce BNR arăta că, la 20 iulie, circa 3.900 de debitori au notificat băncile că vor să scape de locuințe pentru a stinge creditele și doar circa șase zecimi dintre ei aveau întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile.
Efectele negative pentru bănci generate de Legea dării în plată sunt ceva mai clare când vine vorba de poziția de capital a acestora. Potrivit datelor pe luna iunie, solvabilitatea a scăzut la 19,1%, de la 19,52% în martie.
În pofida evoluției restanțelor și a solvabilității, băncile au dublat rentabilitatea la jumătatea anului și au ajuns la un randament al capitalului de 12,28%.
