Românii care au reușit să încheie socotelile cu banca pe Legea dării în plată

Românii care au reușit să încheie socotelile cu banca pe Legea dării în plată
scris 22 iun 2016

Un fost client al Băncii Comerciale Române, aflat în executare silită, a semnat un acord cu banca prin care aceasta renunță la datorie, potrivit prevederilor Legii dării în plată. Un alt client al Raiffeisen Bank a predat casa luată pe credit în franci elvețieni.

Legea dării în plată începe să producă efecte pentru românii care încearcă să scape de datorii.

Gălățeanul Ionuț Balaban intra săptămâna trecută în una din sucursalele BCR pentru a parafa acordul prin care datoria de aproape 39.000 de euro rămasă după un credit ipotecar neperformant avea să fie ștearsă.

“M-am simțit extraordinar! Când știu că nu mai am nicio datorie nicăieri, că am scăpat de sclavia asta nenorocită”, spune fostul client al BCR, care a apelat la Legea dării în plată.

Doar că Balaban nu avea ce să mai dea în plată. În 2008 a luat un credit de 37.500 de euro pentru achiziția unui apartament cu o cameră, mai mare decât o garsonieră, după cum spune chiar el.

Împrumutul avea condițiile standard de la BCR pentru acea perioadă: dobândă fixă timp de un an, de 6%, după care variabilă în funcție de dobânda de referință a băncii.

Guvernul schimbă regulile pentru nunți și botezuri și lasă organizatorii să încaseze mai mulți bani din dar CITEȘTE ȘI Guvernul schimbă regulile pentru nunți și botezuri și lasă organizatorii să încaseze mai mulți bani din dar

Din cel de-al doilea an dobânda a crescut a circa 10%, iar rata de la 250 de euro la 340 de euro. A venit criza, leul s-a depreciat față de euro, ceea ce a făcut ca majorarea ratei să aibă un impact și mai puternic în bugetul omului.

“Am depus de-a lungul lunilor ce au urmat vreo patru notificări de a micșora rata de plată, chiar dacă ar crește perioada. Și 100 de ani, dar să o pot plăti. Le-am adus dovezi că mai mult de 200 de euro nu pot plăti”, spune Balaban și adaugă că nu a găsit înțelegere la bancă, afară de propunerea ca scadența creditului să fie extinsă încă 15 ani, ceea ce ar fi dus la o reducere modică a ratei lunare.

Alți clienți ai BCR au contestat în instanță modul de calcul al dobânzilor BCR, inclusiv în procese colective.

De ce nu s-a dus în instanță și gălățeanul nostru?

“Aveam gândul să plec din țară”, explică Balaban. Nu ar fi fost singurul care a plecat din România fie să muncească pentru a plăti ratele la bancă, fie pentru a scăpa de executarea silită.

Prin 2011 n-a mai putut plăti și timp de doi ani n-a mai fost deranjat de bancă. În 2013 BCR a început procedurile de executare silită și în 2014 a vândut silit imobilul cu 77.000 de lei la licitație, sumă ce n-a acoperit datoria către bancă, explică Balaban.

Datornicul n-a mai apucat să plece din țară, s-a căsătorit și acum are un copil. A încercat să scape de poprirea pe salariu deschizând conturi la alte bănci.

Recunoaște că e norocos că timp de doi ani executorul n-ar reușit să-l găsească și încă și mai norocos că n-a fost nevoit să stea cu chirie, pentru că socrii s-a mutat la țară și au făcut loc într-un apartament din Galați.

Norocul a ținut până executorul a pus poprire direct la locul de muncă în decembrie 2015.

La această dată, el spune că era deja la curent cu discuțiile din Parlament despre Legea dării în plată și aștepta momentul să scape de datorii.

Pe 16 mai s-a dus la avocat și a notificat banca.

“Cei de la bancă, de când am depus notificarea, s-au comportat exemplar. Jurista de la bancă mi-a zis: stați liniștit că astea se vor rezolva”, spune Balaban.

FOTO Drapelul României va fi modificat, schimbând și imaginea de pe bancnote. Cum va arăta noul steag CITEȘTE ȘI FOTO Drapelul României va fi modificat, schimbând și imaginea de pe bancnote. Cum va arăta noul steag

Ultima situație arată că mai datora încă 38.779 de euro băncii. Circa 22.200 de euro era debitul principal și restul dobânzi și penalități. 

“Plăteam 700-900 de lei/lună. Numai poprire. În concluzie, nu reușeam niciodată să plătesc această datorie. Erau dobânzi calculate la debitul principal”, explică el.

După ce au trecut cele 30 de zile de la depunerea notificării, banca l-a sunat să-i spună să vină să semneze actul de remitere a datoriei și că în 30 de zile va fi scos și din Biroul de credit.

Prin actul respectiv, banca își asumă să șteargă datoria, în timp ce debitorul se obligă să renunțe la orice pretenții litigioase față de acel credit.

“Ce o să fac cu banii? O să-mi cresc fetița. Mă bucur de libertate. Nu-mi mai trebuie nici în viața vieților credit prin bancă. Mai bine luam de la cămătari”, spune eliberat fostul datornic.

La solicitarea Profit.ro, BCR nu a dorit să precizeze câte notificări a primit de la clienți și câte acte de darea în plată sau de remitere de datoriei a semnat până acum.

“Legea Darea în Plată nu reprezintă o soluție, iar numarul redus de beneficiari (câteva mii) față de estimările inițiale (greșit estimate la sute de mii de oameni) demonstrează acest lucru. Aspectul cel mai grav este faptul ca Legea Darea în Plată a ajuns o lege a evacuarii locuinței pentru clienții cu probleme financiare, iar, pentru mii de familii tinere, Legea Darea în Plată a blocat efectiv accesul la un credit pentru locuință”, declară reprezentanții BCR la solicitarea Profit.ro.

Ei mai susțin că jumătate dintre clienții buni platnici care au apelat la Legea dării în plată au renunțat, de fapt, la o investiție, dând în plată un al doilea imobil aflat în proprietate.

La apartament a renunțat și Alexandru Vătafu, nefericitul posesor al unui credit în franci elvețieni luat în bula speculativă.

El a semnat, marți, cu Raiffeisen Bank actul de dare în plată și a predat casa cumpărată în 2006 cu un credit de 82.000 de franci elvețieni, din care nu prea a avut ocazia să ramburseze din capital prea mult, din cauza mai multor restructurări. Spune că a plătit chiar și un avans de 17.000 de euro la achizția apartamentului cu trei camere situat în sectorul 5 al Capitalei.

“În 2011 am făcut prima restructurare din cauza cursului valutar și a situației financiare care se deteriorase. Un an de zile m-a ajutat banca să plătesc rata la jumătate, doar dobânda, dar la revenire au avut grijă, în actul adițional, să-mi mărească dobânda, marja fixă”, spune Vătafu.

Dacă în 2006 plătea o rată de circa 900 de lei, după deprecierea leului și creșterea marjei băncii de la 4,9% la circa 7% rata s-a dublat în lei. Își permitea să plătească doar jumătate, adică circa 300 de franci pe lună, așa că a mai urmat o restructurare în 2014.

“Am plătit doi ani jumătate degeaba, doar dobânda. Ultima rată am plătit-o în februarie. De atunci n-am mai plătit, că n-am mai putut”, spune fostul client al Raiffeisen.

Mărturisește că se gândea de atunci că o să dea în plată și să închidă datoria de 75.000 de franci rămasă.

După ce a notificat banca, cei de la Raiffeisen au încercat să-l facă să se răzgândească cu o ofertă ce ar fi redus rata la circa 300 de franci, după calculele noastre.

“M-au sunat să-mi facă o ofertă să negociem. Conversia în lei la cursul actual și 30% micșorarea soldului și dobândă 3,8%. Nu mi-a convenit că știu că ROBOR-ul e la un minim istoric și în câțiva ani mă trezeam în aceeași situație ca acum. Am zis mai bine să termin de acum, să nu mai plătesc alți câțiva ani degeaba”.

Cum a luat decizia de a renunța la casă? I-a fost greu?

“Sincer, cu ușurare. Pare greu, dar nu mi-e greu”, spune fostul debitor, care de acum înainte mărturisește că se va muta cu părinții.

Mai are de gând să mai ia credite de la bănci?

“Niciodată, nici 10 lei. M-au raportat la Biroul de Credit, dar nu mă interesează”, susține Alexandru Vătafu.

Afacerea nu a fost deloc ieftină, având în vedere că a plătit cu totul aproape 12.000 de lei pentru închiderea actului de dare în plată, din care 6.600 de lei doar pentru impozitul pe proprietate. Guvernul discută propunerea notarilor de a reduce onorariile la jumătate și a pus în dezbatere o ordonanță prin care vrea să scutească de impozit pe cei care dau în plată.

Reprezentanții Raiffeisen Bank confirmă cazul și spun că până la acest moment au semnat două acte de dare în plată.

Balaban și Vătafu se pot considera norocoși că au reușit să încheie actele de dare în plată. Băncile au contestat vehement Legea dării în plată, pe motiv că aceasta operează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, deci este neconstituțională.

Până acum cei de la BCR au 30 de litigii cu debitorii înregistrate la instanțe, iar Raiffeisen are circa 130. Unele dintre acestea sunt solicitări ale debitorilor executați pentru descărcarea de datorii, în timp ce altele sunt contestații ale creditorilor.

"Contestăm cazurile în care considerăm că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute în lege sau nu sunt întrunite condiții prevăzute în alte legi aplicabile unui transfer de proprietate. În toate cazurile contestate am cerut instanței competențe să judece contestația și să admită excepția de constituționalitate. Până acum sunt două cazuri în care instanțele au admis această excepție", spun reprezentanții Raiffeisen Bank.

Avocatul Adrian Cuculis, prin care Vătafu a depus notificarea, spune că aceasta este prima dare în plată încheiată la nivelul Bucureștiului. De asemenea, avocatul mai spune că BCR a semnat o remitere de datorie și la Zimnicea, prin care a renunțat la o creanță rămasă după vânzarea silită a unei locuințe.

Au dreptul să dea în plată persoanele fizice consumatori, cu credite garantate cu locuințe în valoare de până la 250.000 de euro echivalent în valuta creditului la cursul de la data contractării.

DOCUMENT Firmele și populația vor scăpa de un chin. Începe eliminarea copiilor legalizate CITEȘTE ȘI DOCUMENT Firmele și populația vor scăpa de un chin. Începe eliminarea copiilor legalizate

Creditorii pot contesta condițiile de admisibilitate și cu această ocazie pot să ridice și excepții de neconstituționalitate. Judecătoria Sectorului 6 a admis să sesizeze Curtea Constituțională săptămâna trecută, la cererea UniCredit Bank, așa cum Profit.ro a scris în exclusivitiate. De atunci au mai fost admise și cereri ale altor bănci.

Eugen Rădulescu, Director al Direcției de Stabilitate din BNR, susținea în urmă cu două săptămâni că băncile au primit 5.000 de notificări pe Legea dării în plată de la clienți.

Băncile au contestat vehement Legea dării în plată, pe motiv că aceasta operează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, deci este neconstituțională.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darea in plata
lege privind darea in plata
bcr
raiffeisen bank
remitere datorie