Sergiu Oprescu, ARB: Trei sferturi din avuția românilor e în imobile și încă 12% în depozite și numerar. Comportamente diferite față de zona euro și SUA

Sergiu Oprescu, ARB: Trei sferturi din avuția românilor e în imobile și încă 12% în depozite și numerar. Comportamente diferite față de zona euro și SUA
scris 1 nov 2019

Uniunea Europeană vrea să inverseze proporțiile în care sistemul bancar și piețele de capital susțin intermedierea financiară, într-o încercare de a se apropia mai mult de modelul american. Un obiectiv încă dificil de îndeplinit cu o populație mult mai reticentă la risc față de cea din SUA, care preferă să-și țină avuția în imobile sau în active financiare lichide de tipul depozitelor bancare sau numerarului.

Preferința europenilor pentru activele imobiliare se remarcă și mai puternic în cazul românilor. Peste 76,4% din activele gospodăriilor populației sunt imobile, explicația regăsindu-se parțial și în moștenirea măsurilor de la începutul anilor 90, când românii și-au putut cumpăra cu prețuri mici de la stat locuințele în care stăteau cu chirie în perioada comunistă, arată datele prezentate de Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) și președinte Alpha Bank, la seminarul Eu-Cofile organizat împreuna cu BNR.

Prin comparație, în zona euro în imobile se regăsesc 58% din activele gospodăriilor, iar în Statele Unite doar 27,6%.

Americanii au în mod evident o preferință mult mai mare pentru investiții pe piața de capital. În participații, acțiuni sau unități de fonduri de investiții sunt plasate o treime din activele populației din SUA, față de 11,7% în zona euro și doar 8,3% în România.

Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: Creșterea pensiilor după calendar duce deficitul bugetar la 4% din PIB în 2020 și 7% în 2022. Am sentimentul că nu există un simț al proporțiilor! CITEȘTE ȘI Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: Creșterea pensiilor după calendar duce deficitul bugetar la 4% din PIB în 2020 și 7% în 2022. Am sentimentul că nu există un simț al proporțiilor!

Discrepanța este la fel de mare și în cazul fondurilor de pensii, un sector pe care se bazează și dezvoltarea pieței de capital. 22,5% din activele americanilor sunt în fonduri care le vor asigura pensiile la bătrânețe, față de doar 5,6% în zona euro și 2,4% în România. Aceasta, deoarece în care spațiul european este obligatorie contribuția la sistemele publice de pensii, de tip pay-as-you-go, administrate de stat și bazate pe solidaritatea între generații, în timp ce americanii sunt responsabili de pensia proprie pentru care trebuie să plaseze bani în fonduri în timpul perioadei active.

O trecere treptată către fondurile de pensi de Pilon 2, în completarea pensiei din sistemul public încearcă să încurajeze și Europa, prin planul de încurajare a pieței unice de capital, arată Oprescu. România a făcut, la rândul ei, pași în această direcție prin reforma pensiilor, însă cu întreruperi ale ritmului propus inițial.

Depozitele bancare și numerarul sunt preferate mai mult de europeni decât de americani. 14,8% din activele gospodăriilor din zona euro sunt în astfel de active, față de doar 9,7% în SUA. În România, procentul este de 11,8%.

Și protecția prin asigurări de viață este preferată în mai mare măsură de europeni, care îi alocă 8,8% din active, față de doar 1,7% în SUA și un procent infim, de 0,6% în România.

În mod evident, dincolo de preferințele diferite de alocare, există diferențe semnificative de avuție. Romanii sunt mai săraci. Averea acumulată de români este de doar 2,3 ori mai mare ca PIB-ul țării, în timp ce americanii au de șase ori mai multe active decât dimensiunea PIB, spune Sergiu Oprescu, sugerând că putem interpreta datele văzând PIB ca un fel de cont de profit și pierderii al întreprinderii numite Romania, iar ce detine populația ca active și capitalul este un fel de bilanț.

Valentin Lazea: Continuarea relaxării cantitative în zona euro, nocivă pentru funcționarea economiei de piață. Economiștii au predat armele în fața politicienilor CITEȘTE ȘI Valentin Lazea: Continuarea relaxării cantitative în zona euro, nocivă pentru funcționarea economiei de piață. Economiștii au predat armele în fața politicienilor

Cele 76% din active plasate în clădiri și terenuri înseamnă aproape 170% din PIB-ul României, depozitele și numerarul 26% din PIB, participațiile în acțiuni și fonduri de investiții 18,3% din PIB, iar fondurile de pensii de pensii 5,3% din PIB.

“Cu cât intermedierea financiară e mai mare, cu atât crește bunăstarea economică măsurată ca PIB pe cap de locuitor. Avem tendința să minimalizăm importanța pieței de capital, care nu e doar o completar la intermedierea financiar-bancara, ci un model ce funcționează foarte bine în SUA și către care încearcă să se îndrepte și Europa. E o greșeală să o neglijăm”, spune Sergiu Oprescu.

În opinia sa, upgrade-ul bursei de la București de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă este un pas important: “Am fost invitați să intrăm și noi pe autostăzile financiare mondiale, după ce am stat ani pe drumuri forestiere și drumuri naționale, și acum putem circula cu viteza de croazieră”.

În Europa există planul Junker pentru creștera piețelor de capital și o piață unică de capital, în care s-au făcut deja câțiva pași, alții rămânând încă de rezolvat, spune președintele ARB.
Printre obiectivele rămase de rezolvat se numără direcționarea economisirilor pe termen lung către finanțarea antreprenoriatului, pentru care UE își propune să dezvolte fondurile de pensii, substituind gradual sistemul “pay-as-you-go” cu pensii administrate privat și creând astfel resurse de finanțare pe termen lung, să încurajeze privatizări prin piața de capital și să promoveze un produs pan-European de economisire personală pentru perioada pensionării.

Un alt obiectiv vizează investițiile transfrontaliere, care ar trebui să se poată realiza la fel de ușor precum cele domestice. UE vrea să ușureze crearea unei companii (exemplul Estoniei care ofera e-residency pentru începerea unei afaceri), să emită legi pentru standardizarea procedurilor de insolvență, care să sprijine securitizarea și care să elimine obstacolele din calea fondurilor de pensii, instituțiilor de asigurări și a altor vehicole de investiții pe piața de capital.

Alte piedici trebuie eliminate prin renunțarea la impozitele și birocrația care blochează investițiile și spiritul antreprenorial. Ar trebui să existe schimb de informații folosind noi tehnologii între autoritățile fiscale și investitori, pe de o parte, și între autoritățile fiscale naționale, pe de altă parte, și să se simplifice procedurile de impozitare. Un regim special de impozitare pentru start-up și pentru companii la prima listare, și o bază de impozitare consolidată comună în UE pentru a reduce costurile companiilor transfrontaliere sunt alte propuneri.

La îmbunătățirea accesului companiilor la piețele de capital mai pot contribui initiative ale sectorului bancar de intermediere relațională între start-up, scale-up și finanțatori (business angels, firme de venture capital), dar și reducerea costurilor primei listari, promovarea securitizării creditelor IMM, inițierea unui sistem digital de înregistrare unic european a companiilor și obtinerea automată a Legal Entity Identifier.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
sergiu oprescu
arb
piata de capital
depozite
actice
imobile