Taxa pe activele bancare, concepută ca un antidot al unei prezumtive cartelizări. „A existat tot timpul această suspiciune”

Taxa pe activele bancare, concepută ca un antidot al unei prezumtive cartelizări. „A existat tot timpul această suspiciune”
scris 20 dec 2018

Taxarea progresivă a activelor bancare a fost concepută pentru a împiedica o escaladare a indicelui de dobândă ROBOR pe care autorii actului normativ o suspectează a fi artificială, rezultantă a unor practici de cartel între bănci. „A existat tot timpul această suspiciune”, spune Darius Vâlcov, unul dintre cei care se află în spatele proiectului.

Acțiunile bancare s-au prăbușit ieri la bursă cu 16-20% în contextul anunțului din zona guvernamentală cu privire la promovarea unei ordonanțe care să includă și o taxă pe activele bancare. Aceasta a fost concepută în contextul în care autorităților le-a fost atrasă atenția că băncile românești au rate de profitabilitate de 3 ori mai mari decât media europeană și de 7 ori mai mari decât în Germania.

Câștigurile au fost obținute după ce anul trecut instituțiile de credit aproape au dublat dobânzile pe care le percep la creditele pentru populație, spune Darius Vâlcov, consilier pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, și consideră că această realitate este rezultatul unui „artificiu numit ROBOR”.

Majorarea prin cotarea doar de către 8-9 bănci a indicelui de dobândă în funcție de care se calculează toate costurile creditului variabil a fost numită drept o „inginerie” de către Vâlcov, însă, acesta a insistat să pună și ghilimele atât timp cât aceasta nu a fost descoperită și nu s-a demonstrat că toate băncile s-au înțeles.

EXCLUSIV ANPC sancționează OTP Bank pentru întreg portofoliul de credite cesionate în Olanda și dispune restituirea dobânzilor încasate între 2006 și 2015. Paguba, peste 200 milioane de euro CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANPC sancționează OTP Bank pentru întreg portofoliul de credite cesionate în Olanda și dispune restituirea dobânzilor încasate între 2006 și 2015. Paguba, peste 200 milioane de euro

Dacă în Republica Cehă resursele sunt atrase de la populație prin depozite cu dobânzi 1%, iar indicele de referință la plasarea creditelor este de 2%, la noi lucrurile sunt departe de a fi astfel. „În România este cea mai mare diferență, cel mai mare ecart”, spune Vâlcov, cel despre care se spune că este eminența cenușie din spatele programului de guvernare al principalului partid de guvernământ PSD.

„Cu cât te lăcomești să ai acest ROBOR mai mare, cu atât taxa crește”, a invocat el principiul așa-numite „taxe pe lăcomie” care percepe un procentaj pe activele bancare atunci când indicele ROBOR depășește reperul de 1-5%.

„Ce urmărim să se întâmple”, a explicat motivația Vâlcov într-o intervenție pentru Antena 3. „Nu urmărim să luăm niciun ban de la bănci. Sub nicio formă. Dorim, însă, ca prin înțelegerile pe care le-au avut atunci când au mărit acest nivel al ROBOR-ului – poate Crăciunul și Revelionul este un moment bun să se gândească – și de la 1 ianuarie să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu aproximativ 10-15%.” În acest caz, „toată lumea ar fi fericită”

ANALIZĂ Guvernul impune cea mai mare taxă bancară din Europa, peste rețeta Viktor Orban. Cum vor fi afectate băncile CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Guvernul impune cea mai mare taxă bancară din Europa, peste rețeta Viktor Orban. Cum vor fi afectate băncile

Decizia anunțată în premieră de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost promovată în contextul în care la nivelul autorităților există bănuieli că băncile se înțeleg între ele pentru a ridica indicele de dobândă ROBOR și a percepe astfel dobânzi mai mari la creditele pentru populație, după un caz similar dovedit în Marea Britanie pentru manipularea indicelui de dobândă LIBOR pentru creditele în lire sterline.

Faptul că băncile se împrumută între ele la 3%, când pot accesa lichiditatea de la banca centrală cu o dobândă de 2,5% alimentează neîncrederea în bănci a guvernanților Singurul motiv rațional pentru care preferă să se împrumute cu 3,1% este aparent acela că astfel știu că vor influența și dobânzile la creditele acordate clientelei, spune Vâlcov.

Întrebat dacă el personal crede că băncile sunt în cartel, a răspuns fără șovăire: „Da. A existat tot timpul această suspiciune.” Își ia o rezervă și spune că nu vrea să lanseze acuze: „N-am fost atunci în cameră cu ei când s-au întâlnit și au stabilit: măi, ce dracu’, dacă tot au crescut salariile la români; hai să luăm și noi o halcă cât mai mare. Eu nu m-am aflat în cameră și nu pot să afirm acest lucru, dar după tot ce se întâmplă în piață...”

Suspiciuni legate și de ascunderea profiturilor

Autoritățile bănuiesc băncile și de practici care vizează o reducere artificială a profiturilor, acesta fiind un al 2-lea argument pentru introducerea unei taxe pe activele bancare. Vâlcov a invocat controale la instituțiile de credit ale inspectorilor ANAF care au văzut că băncile comerciale românești acordau în piața locală credite cu dobânz de 5-6%, dar finanțările atrase pentru susținerea acestora aveau costuri de 16-17%.

„Vă dați seama ce caritate au făcut aceste bănci în România o lungă perioadă de timp...”, comentează ironic Vâlcov. „Se nimerea că se împrumuta de la banca-mamă. Rămânea câștigul acolo și pierderea, bineînțeles, revenea în dreptul statului român.”

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darius valcov
banci
anaf