România a ieșit din nou pe piețele externe cu obligațiuni în dolari pe 30 de ani și a împrumutat 1,2 miliarde de dolari printr-o nouă emisiune de titluri, la un randament de 5,2%. La începutul lunii februarie, Guvernul a împrumutat tot de pe piețele externe 2 miliarde de euro și, ulterior în cursul lunii, alte 250 de milioane de euro din piață internă.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Statul s-a mai împrumutat prin titluri în dolari pe 30 de ani și în 2014, când a luat de la investitorii de pe piețele externe 1 miliard de dolari.
Acum, cererea din partea investitorior a fost de 1,8 miliarde de dolari, iar statul a atras 1,2 miliarde de dolari.
De ce este important: Statul se împrumută, de obicei, de mai multe ori pe an de pe piețele externe pentru a face rost de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, prognozat aproape de maximul permis de UE în acest an, de 3%, dar și pentru a refinanța datoria în valută ajunsă la maturitate. Motivele care împing statul pe piețele externe includ eventuale condiții bune existente la un moment-dat pe acestea, sau dificultățile pe piața internă.
Mai multe implicații: Luând o sumă atât de mare de pe piața externă, Guvernul își poate administra mai bine necesarul de bani din piața internă. Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut de la circa 18 miliarde de lei la 6,7 miliarde de lei în luna mai, cel mai redus surplus după finele anului trecut. O prezență mai agresivă a statului la împrumuturi pe piața internă ar fi afectat și mai mult lichiditatea din sistemul bancar. În plus, emisiunea în dolari va avea un impact pozitiv și în rezervele valutare ale BNR.
Analiștii anticipau că statul va atrage 1 miliard de dolari prin această emisiune pe 30 de ani, care s-a derulat în cursul zilei de joi, dar în final suma atrasă a fost mai mare, de 1,2 miliarde de dolari.
Aranjorii emisunii au fost Citigroup, Deutsche Bank, HSBC, JP Morgan și UniCredit.
În cadrul emisiunii de 1,2 miliarde de dolari, Guvernul a oferit posibilitatea investitorilor care dețin obligațiuni în dolari scadente în 2022 să le preschimbe în titluri noi, cu maturitatea în 2048. Astfel, nu este clar în acest moment cât din suma de 1,2 miliarde de dolari reprezintă împrumut nou și cât reprezintă preschimbarea de datorie scadentă în 2022.
UPDATE ora 18.20 Ministerul Finanțelor a transmis că tranzacția s-a desfășurat sub forma răscumpărării anticipate, în premieră, și preschimbării parțiale de titluri de stat în valoare de aproximativ 250 milioane dolari, scadente în 2022, cu maturitate rămasă de 4 ani și cupon de 6.75%, însoțită de o nouă emisiune de euroobligațiuni de 1,2 miliarde dolari, cu maturitatea de 30 de ani și cupon 5.125%.
"Cererea inițială a cumulat peste 1,8 miliarde dolari, ulterior ajustându-se la aproximativ 1,4 miliarde dolari corespunzător randamentului acceptat de 5,2%, cu peste 100 ordine de subscriere din partea investitorilor. Strategia de execuție a permis reducerea succesivă a costurilor emisiunii noi, pe măsura creșterii ordinelor de subscriere și a creșterii calității investitorilor care au plasat ordinele. Astfel, randamentul indicativ a fost redus de la 5,4% la 5,25% +/-5 puncte de bază, obținându-se în final un randament de 5,2%, cu o primă de emisiune sub 9 puncte de bază. Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor fiind suprasubscrisă de peste 1,4 ori", transmite ministerul.
Randamentul a fost stabilit astfel la 5,2%, în linie cu ce indică tranzacțiile actuale din piața secundară cu obligațiuni similare emise în 2014, tot pe 30 de ani și tot în dolari. La momentul respectiv, randamentul obținut de stat a fost de 6,23%.
Distribuția geografică a fost următoarea: Marea Britanie (51%), SUA (22,2%), Centrul și Estul Europei (10,2%), Germania/Austria (6,8%), Orientul Mijlociu și Asia (7,0%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (78,4%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (13,4%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (6,1%), bănci centrale (2,1%).
Ce a mai împrumutat statul în valută anul acesta
La mijlocul lunii februarie, Ministerul Finanțelor a împrumutat de pe piața internă 251,6 milioane de euro, peste cât a anunțat că intenționează să atragă, în contextul în care interesul mai redus din acea perioadă al investitorilor și băncilor pentru titlurile în lei a determinat statul să iasă cu obligațiuni în euro.
Totodata, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani. Interesul investitorilor a fost semnificativ, cu subscrieri de 5,3 miliarde de euro, în contextul în care România plătește dobânzi ridicate comparativ cu alte state cu ratinguri similare din Europa Centrală și de Est.
Guvernul intenționa să atragă prin aceste două emisiuni, prima ieșire pe piețele externe din acest an, între 1 și 2 miliarde de euro. Astfel, România a vândut eurobonduri pe 12 ani de 750 de milioane de euro, iar cele pe 20 de ani au însumat 1,25 miliarde euro, împrumutând suma maximă țintită.
Potrivit planului de împrumuturi anunțat de Ministerul Finanțelor, România intenționează să împrumute aproximativ 48 - 50 de miliarde de lei de pe piața internă în acest an, în timp ce aproximativ 4,5 - 5 miliarde de euro trebuie să fie atrase de pe piețele externe, în creștere comparativ cu 2017.
Anterior, cea mai recentă ieșire pe piețele internționale de capital a fost în octombrie anul trecut, când Ministerul Finanțelor a plasat obligațiuni în euro pe piețele internaționale în valoare de 1 miliard de euro, redeschizând emisiunea de titluri pe 10 ani lansată în luna aprilie a acestui an. Anul trecut, România a atras 2,75 miliarde de euro pe piețele internaționale, sub totalul de 3 miliarde de euro prevăzut la începutul anului trecut în planul de împrumuturi.
