Președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri China, a doua mare economie a lumii, pentru că menține în mod artificial cursul yuanului la un nivel scăzut, dar administrația sa ar putea fi pe cale să transforme retorica în acțiune, potrivit analiștilor Deutsche Bank, transmite MarketWatch.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Deutsche Bank se așteaptă ca administrația de la Casa Albă să acuze oficial China de manipularea monedei și să recomande penalități cum ar fi taxe vamale mai mari pe importurile din acest stat, dacă autoritățile de la Beijing nu vor intra în negocieri pentru reducerea surplusului comercial cu SUA, scrie News.ro.
Analiștii băncii afirmă că măsura va fi luată în următoarele săptămâni.
De obicei aceste decizii sunt anunțate în rapoartele bianuale ale Trezoreriei referitoare la practicile de schimb valutar ale partenerilor comerciali mari. Următorul raport nu este așteptat însă înainte de luna aprilie.
Trump a demonstrat că este hotărât să își îndeplinească promisiunile din campanie, iar una dintre acestea este să combată ceea ce el numește politicile comerciale incorecte ale Chinei.
”La un moment dat în următoarele săptămâni, președintele Trump sau secretarul Trezoreriei vor declara China manipulatoare a monedei și vor propune penalități sub formă de taxe aplicare importurilor din China, dacă această țară nu va renunța la politica respectivă și la alte practici comerciale considerate incorecte”, se arată într-o notă a analiștilor Deutsche Bank.
În acest caz, analiștii nu se așteaptă ca autoritățile chineze să devalorizeze yuanul sau să îi liberalizeze complet cursul. Totuși, moneda ar putea fi protejată prin majorări de dobânzi.
Autoritățile de la Beijing au sugerat că vor răspunde cu taxe vamale proporționale cu măsurile din SUA, ceea ce se va transpune într-un război comercial între prima și a doua mare economie a lumii, cu implicații pe scară largă.
China încearcă să controleze ritmul în care yuanul se depreciază de la jumătatea lui 2014, când dolarul a început să urce față de majoritatea valutelor importante. De la jumătatea lui 2016, banca centrală chineză a încercat să mențină stabilitatea yuanului față de un coș de valute.
În acest scop, autoritățile chineze au fost nevoite să inverseze eforturile de liberalizare a capitalului și de a crește disponibilitatea yuanului. China a consumat aproximativ un sfert din rezervele valutare, care au scăzut în ianuarie sub pragul de 3.000 de miliarde de dolari pentru prima oară în aproape șase ani.
China a reușit să evite să fie numită manipulatoare a monedei pe tot parcursul mandatului președintelui Barack Obama. Ultima oară când a fost acuzată de SUA că menține artificial cursul yuanului a fost în 1994. Totuși, China este una dintre cele șase țări care se află pe o listă de monitorizare a Trezoreriei.
Pentru a fi numită manipulatoare a valutei, o țară trebuie să îndeplinească trei criterii, respectiv să aibă un surplus comercial semnificativ cu SUA, un excedent de cont curent și să se angajeze într-o politică persistentă de intervenții pe piața valutară, potrivit Departamentului Trezoreriei.
Moneda chineză s-a apreciat cu aproximativ 26% față de dolar din iulie 2005, când autoritățile au abandonat pentru prima oară cotația strictă față de dolar în favoarea unei flotări controlate. În prezent, yuanul poate varia cu 2% peste sau sub cursul stabilit de Banca Populară Chineză.
