Dosarul ROBOR. BNR și CES dau aviz negativ proiectului PSD privind compensarea consumatorilor prejudiciați de practici anticoncurențiale. Concurența susține inițiativa, dar vine cu critici și completări

Proiectul Partidului Social Democrat este în dezbatere parlamentară la Senat, în procedură de urgență, fiind depus în luna iunie, la scurt timp după ce Consiliul Concurenței a comunicat rezultatele anchetei privind piața interbancară și calculul indicelui ROBOR, stabilind amenzi de 3,7 miliarde de lei pentru cele 10 bănci investigate.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Inițiativa urmărește să instituie un mecanism de compensare a consumatorilor afectați de practicile anticoncurențiale sau de erorile privind calculul dobânzilor.

Dacă în urma unei anchete a Concurenței sau a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sunt constatate nereguli legate de concurență sau erori dovedite și consumatorii au fost prejudiciați, băncile sunt obligate să corecteze erorile, să recalculeze obligațiile contractuale prin ajustarea indicelui de dobândă și să restituie prejudiciile dovedite către debitorii afectați.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Cresc ratele. Banca Centrală Europeană crește dobânda de referință și lasă de înțeles că ar putea urma și alte majorări

Termenul de depunere a raportului comun de către Comisia de buget, finanțe și bănci, respectiv Comisia economică, a fost deja depășit. Termenul de adoptare tacită, după care proiectul ar urma să plece fără vot și fără amendamente la Camera Deputaților, este 2 octombrie.

BNR, într-un aviz semnat de guvernatorul Mugur Isărescu și văzut de Profit.ro, respinge inițiativa, motivând că aceasta are probleme claritate, coerență și previzibilitate și riscă să genereze un cadru juridic incert, susceptibil să afecteze situația băncilor.

Consiliul Economic și Social a dat, de asemenea, un aviz negativ, considerând că inițiativa are „deficiențe structurale majore de claritate, proporționalitate și coerență juridică”.

Banca centrală notează că expunerea de motive a inițiativei PSD atribuie Consiliului Concurenței concluzii care nu există în actele publice disponibile, inclusiv în condițiile în care decizia autorității de concurență nu a fost motivată și comunicată băncilor.

CITEȘTE ȘI VIDEO PREMIERĂ Singura autostradă construită de chinezi în România. Inspecție cu mașina de la un cap la altul

„Mai mult, nici din informațiile publice nu rezultă că autoritatea de concurență ar fi constatat existența unui prejudiciu individual sau colectiv suferit de consumatorii de credit și nici cuantumul unui asemenea prejudiciu. Prin urmare, expunerea de motive atribuie caracter de certitudine unui fapt care nu rezultă, cel puțin în prezent, din actele publice ale autorității de concurență”, arată BNR.

Consiliul Concurenței, prin vocea președintelui Bogdan Chirițoiu, a insistat că autoritatea nu stabilește prejudicii. În comunicările publice, Chirițoiu a declarat în repetate rânduri că băncile nu au făcut un cartel clasic, dar prin comportamentul lor neconform au influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”.

BNR, care a intrat în conflict public cu Concurența pe seama anchetei, mai susține că proiectul PSD pornește de la premisa nefundamentată cum că există un reper obiectiv privind un alt nivel al ROBOR care să fie aplicat în cazul contractelor în derulare, astfel încât să poată fi calculat un prejudiciu pentru fiecare contract în parte.

De altfel, BNR a solicitat și CC să arate care ar fi fost nivelul corect al ROBOR, în absența unui comportament presupus ilegal al băncilor. Banca centrală, la fel ca băncile comerciale, a insistat că ROBOR a crescut după perioada de pandemie ca urmare a creșterii inflației, care a dus la creșterea dobânzilor de către BNR, situație reflectată și în ratele interbancare.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Zonă de promenadă redeschisă după mulți ani. "Insula Lacul Morii revine la viață!". Sunt căutați vendori pentru festival

Proiectul prevede și suspendarea clauzei privind dobânda variabilă, după depunerea unei solicitări a debitorului de recalculare a obligațiilor datorate. Dacă banca face o propunere care nu este agreată de debitor, acesta are dreptul de a merge în instanță, iar pe perioada procesului va beneficia de suspendarea clauzei de dobândă.

Această prevedere, în opinia BNR, reprezintă un stimulent pentru debitor să apeleze la instanță.

„Mai mult decât atât, în forma propusă, suspendarea clauzei privind dobânda variabilă ar transforma o problemă privind integritatea indicelui într-un blocaj al mecanismului contractual de calcul al dobânzii, fără a oferi un reper substitutiv”, arată BNR.

Suspendarea efectelor dobânzii variabile este redactată neclar și generează incertitudine cu privire la obligațiile de plată ale consumatorilor, cu consecința creșterii numărului litigiilor, consideră CES.

La fel ca BNR, și CES critică mecanismul de compensare prin prisma „tensiunii” între obligația băncii de a recalcula obligațiile de plată și de a repara prejudiciul și faptul că acest lucru se poate face doar cu acceptul individual al consumatorului.

Consiliul Economic și Social arată că, fiind vorba de acte administrative care nu au un caracter definitiv, acestea pot fi anulate în instanță, iar consumatorii ar trebui să returneze banii încasați cu titlu de despăgubire, ceea ce duce la incertitudine juridică. Mai mult, expunerea de motive se bazează pe o decizie încă nemotivată a Consiliului Concurenței, arată CES, care adaugă că motivarea proiectului nu este adecvată.

CITEȘTE ȘI RO-ALERT în Tulcea. Cad obiecte din spațiul aerian

Mai există o lege care reglementează dreptul la despăgubire (OUG 170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență), arată BNR, astfel că ar apărea un mecanism paralel. De altfel, în opinia BNR, legea existentă este mai favorabilă persoanelor vătămate, stabilind reguli pentru repararea integrală a prejudiciului și răspunderea în solidar a firmelor care au încălcat regulile de concurență.

CES notează de asemenea necorelarea cu legislația în vigoare, ceea ce afectează claritatea și previzibilitatea cadrului normativ, ceea ce încalcă Constituția.

De altfel, Consiliul consideră că proiectul încalcă normele constituționale și prin lipsa de predictibilitate și de securitate a raporturilor juridice. De asemenea, o altă critică se leagă de lipsa unui studiu de impact.

BNR mai arată că nivelul ridicat al amenzii și despăgubirile potențiale ar avea implicații asupra întregului sector bancar, cu deteriorarea percepției de risc asociată pieței românești, extinzând avertismentele dintr-o altă scrisoare, prezentate anterior de Profit.ro.

Consiliul Concurenței, pe de altă parte, consideră că inițiativa legislativă este „un demers oportun și necesar pentru consolidarea protecției efective a consumatorilor”.

CITEȘTE ȘI FOTO Două mașini de colecție au trecut pragul RAR

„În contextul actual, în care autoritatea de concurență a instrumentat și finalizat o investigație referitoare la coordonarea comportamentului concurențial al participanților la procesul de stabilire a indicelui ROBOR, considerăm că o asemenea inițiativă legislativă este de natură să ofere un cadru unitar, eficient și previzibil pentru repararea eventualelor prejudicii suferite de consumatori”, arată CC.

„Totodată, adoptarea unui mecanism clar de compensare ar putea preveni apariția unui număr substanțial de litigii individuale, susceptibile să conducă la o încărcare semnificativă a activității instanțelor judecătorești, precum și a autorității de concurență, prin multiplicarea cererilor, solicitărilor de informații și a demersurilor conexe procedurilor de despăgubire”, adaugă Concurența, într-o scrisoare semnată de Chirițoiu.

Totuși, Consiliul a trimis mai multe critici și sugestii cu privire la proiect

Concurența amintește de existența OUG 170/2020 care vizează dreptul la despăgubire și sugerează evitarea „eventualelor suprapuneri normative”, inclusiv prin trimiteri sau derogări de la legea în vigoare.

CC cere o metodologie de stabilire și calcul al prejudiciului, „inclusiv criteriile privind existența legăturii de cauzalitate dintre practica anticoncurențială și prejudiciul individual pretins, elementele care intră în componența despăgubirii și modalitatea de calcul al dobânzilor aferente”.

Autoritatea mai cere clarificarea tipului de procedură pentru despăgubire – automată sau facultativă –, precum și clarificări cu privire la actul (și conținutul acestuia) care declanșează mecanismul de compensare, inclusiv dacă e nevoie sau nu să aibă caracter definitiv.

CITEȘTE ȘI Revoltă la Ryanair. "Iei mult prea mulți bani!", critici ale acționarilor față de CEO

Totodată, mai este precizat și că amenzile aplicate de CC sunt unele contravenționale, deci pot fi atacate în instanță, astfel că este nevoie de clarificări cu privire la situația în care creditorul câștigă anularea amenzii în instanță și consumatorii au fost deja despăgubiți.

Alte clarificări ar trebui aduse în privința obligațiilor de plată care mai trebuie achitate în cazul suspendării clauzei dobânzii variabile.

„În lipsa unor asemenea reguli, ar putea apărea incertitudini cu privire la menținerea plăților efectuate și a modificărilor contractuale deja operate, precum și riscul declanșării unor litigii suplimentare referitoare la restituirea sau regularizarea sumelor”, adaugă Consiliul Concurenței.