Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Băncile au fost amendate de Consiliul Concurenței cu 5-7% din veniturile brute pentru stabilirea unor metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără să fie însă vorba de un cartel.
Amenzile sunt cele mai ridicate dintre cele aplicate vreodată de Concurență.
Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de Profit.ro, Banca Națională a României, respectiv cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu, califică situația drept critică, deoarece nivelul amenzii propuse generează un prejudiciu direct semnificativ băncilor și poate afecta capacitatea sistemului bancar de a finanța populația, economia și sistemul public, inclusiv percepția agențiilor de rating.
BNR arată în primul rând că estimarea unei eventuale influențe asupra indicelui ROBOR prin mecanismul sancționat de Concurență ar presupune identificarea unui nivel de referință considerat corect, respectiv nivelul pe care indicele I-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale.
În lipsa unor date care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR arată că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat în mod obiectiv.
”În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri, întrucât acesta ar depinde direct de diferența dintre indicele aplicat și nivelul care ar fi fost considerat corect. Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare prin aplicarea măsurilor avute în vedere de către autoritatea de concurență”, susține banca centrală.
BNR subliniază că ”din perspectiva efectelor economice și financiare care pot fi cuantificate, situația analizată este una critică”, întrucât nivelul amenzii propuse generează un prejudiciu direct semnificativ pentru instituțiile de credit vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu.
În mod concret, BNR arată că pot fi avute în vedere următoarele categorii de impact:
(i) Prejudiciul financiar direct suportat de instituțiile de credit vizate.
”Doar prin acest canal, rentabilitatea economică a sectorului bancar se va reduce suplimentar în anul 2026, în condițiile în care aceasta se situează deja, începând cu anul 2010, la un nivel inferior tuturor celorlalte sectoare relevante ale economiei. O asemenea reducere a profitabilității ar afecta capacitatea băncilor de a genera capital intern, de a menține rezerve adecvate și de a susține în continuare finanțarea economiei reale”.
(ii) Impactul asupra stabilității financiare și asupra capacității de creditare.
”Nivelul excepțional al amenzii poate afecta și capacitatea acestora de a susține creditarea populației, a companiilor și a sectorului public. În condițiile în care instituțiile de credit funcționează pe baza unor cerințe stricte de capital și lichiditate, diminuarea semnificativă a profitabilității poate conduce la o reducere a capacității de consolidare a capitalului și, implicit, la o temperare a finanțării economiei. În acest context, efectul amenzii ar avea implicații asupra întregului sector bancar (dincolo de instituțiile vizate), prin deteriorarea percepției investitorilor, a creditorilor externi și a agențiilor de rating cu privire la riscul asociat pieței bancare din România”.
(iii) Implicații asupra economiei și finanțelor publice.
”Efectele directe și indirecte ale amenzii sunt de natură să reducă activitatea economică, într-un context în care aceasta se situează deja sub nivelurile prognozate. O eventuală reducere a creditării sau o creștere a costurilor de finanțare poate afecta investițiile private, consumul, finanțarea companiilor și capacitatea economiei de a susține creșterea pe termen mediu. De asemenea, pe termen mediu și lung, reducerea profitabilității sectorului bancar poate afecta negativ veniturile bugetare provenite din impozitul pe profit, contribuțiile aferente activității bancare și alte taxe plătite de instituțiile de credit. În același timp, deteriorarea percepției externe asupra sectorului bancar românesc poate avea consecințe severe asupra costurilor de finanțare ale statului român și economiei, precum și asupra atractivității mediului investițional”.
Având în vedere argumentele oficiale furnizate până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă chiar că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței.
”Cu atât mai mult, în acest context, subliniem că, pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR.
Profit.ro a relatat că băncile ar fi putut încasa o amendă și mai mare de la Consiliul Concurenței, de 10% din cifra de afaceri sau circa 1 miliard de euro, potrivit propunerilor raportului realizat de inspectorii de concurență. Pe lângă această amendă, Concurența a emis și o serie de interdicții privind participarea băncilor la fixingul ROBOR, dar și a fixingului titlurilor de stat, interdicția de a emite prognoze (inclusiv private) de inflație și dobânzi. Totodată, deși președintele Concurenței spune că nu există probleme de regulamente bancare și legislație, raportul face recomandări către BNR, Guvern și Parlament să vină cu modificări.
Implicațiile investigației Consiliului Concurenței asupra pieței bancare merg dincolo de amenzile de 5-7% din cifra de afaceri (în fapt din veniturile brute), respectiv 710 milioane de euro.
În primul rând, amenda stabilită de Plenul Curții este mai mică decât cea propusă inițial de raportul de investigație, care prevedea amenzi de peste 10% din cifra de afaceri, limitate însă la 10% ca urmare a plafonului legal. Informația apare într-un document al Curții de Apel București, care a judecat, în 14 mai, o cerere a Băncii Comerciale Române împotriva Concurenței în speța investigației - o solicitare de ordonanță președințială.
Pe lângă încălcarea Legii concurenței și a Tratatului de funcționare a UE, raportul prezentat băncilor, în faza premergătoare audierilor finale, mai prevedea următoarele:
• „interzicerea, pentru participanții la fixingul ROBOR, a comunicărilor publice/private ce vizează estimări cu privire la nivelul așteptat al inflației sau al ratei de politică monetară; [...];"
Profit.ro a scris anterior că Consiliul Concurenței consideră că băncile și-ar transmite semnale prin prognozele macroeconomice. Mai mult, Concurența nu este de acord nici cu publicarea unor rapoarte private care să conțină estimările dobânzilor și inflației, considerând că acestea ar putea ajunge la celelalte bănci din piață.
• „interzicerea participării la fixingul ROBOR în forma actuală [...];"
Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri pentru stabilirea ROBOR. Doar că obligațiile băncilor și organizarea fixingului sunt sub reglementările BNR. De altfel, principalul argument al băncilor pentru care nu ar fi putut să ascundă cotațiile din pagina Refinitiv în perioada de fixing este că o normă BNR le obligă să aibă cotațiile vizibile permanent, după cum Profit.ro a scris anterior.
• „formularea unei recomandări adresate BNR, în sensul reevaluării conținutului Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID și ROBOR" [...];"
Consiliului Concurenței a comunicat că nu există probleme cu cadrul de reglementare al ROBID/ROBOR, informație întărită de președintele Bogdan Chirițoiu. Mai mult, singura reacție publică a BNR după anunțul sancțiunilor sublinia că decizia CC nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. Cel puțin în forma raportului prezentată în primă fază băncilor există această recomandare referitoare la regulamentele BNR, ceea ce înseamnă că CC a considerat, cel puțin în primă fază, că există reglementări problematice.
• „formularea unei recomandări adresate Parlamentul României și Guvernului României [...] în sensul modificării legislației [...];"
Mai mult, Concurența dorește și o nouă legislație în domeniu, care ar urma să fie realizată de Parlamentul României/Guvern, probabil cu privire la referințele variabile pentru creditele în lei. ROBOR mai este utilizat ca referință pentru împrumuturile în monedă națională acordate firmelor și pentru cele acordate populației înainte de mai 2019 și pentru care nu s-a făcut solicitare de trecere la IRCC, noul indice pentru creditele consumatorilor, care se bazează pe media ratelor de dobândă la tranzacțiile interbancare.
• „formularea unei recomandări adresate BNR, în sensul reevaluării conținutului «Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fîxing) pentru titluri de stat», a modului în care se implică băncile participante la fixingul pentru titlurile de stat în elaborarea și implementarea acestor [norme] prin intermediul/sub umbrela ACI România [Asociația Piețelor Financiare], precum și a modului în care sunt implementate din punct de vedere tehnic ferestrele de cotare în timpul fixingului și, în termen de maxim două luni, fie să renunțe la mecanismul de stabilire, fie să modifice substanțial conținutul acestor [norme] pentru a fi în concordanță cu normele de concurență [...];"
• „formularea unor recomandări adresate întreprinderilor investigate în sensul de a nu mai participa la procedura de fixing a titlurilor de stat dacă, în termen de două luni de la comunicarea Deciziei Consiliului Concurenței, conținutul «Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat» nu este modificat substanțial pentru a fi în concordanță cu normele de concurență [...]"
Astfel, CC dorește să extindă concluziile investigației privind eventuala disfuncționalitate a pieței ROBOR către piața titlurilor de stat, mai exact către fixingul zilnic de la ora 13. Spre deosebire de ROBOR, randamentele titlurilor de stat de la fixing au un impact mai mic asupra contractelor financiar-bancare.
