Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, va lăsa zona euro mai unită, când va demisiona în această săptămână lăsând locul fostei șefe a FMI Christine Lagarde, dar banca centrală este mai divizată ca oricând în ceea ce privește cea mai bună cale de a revigora economia regiunii, relatează Reuters.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
Bancherul italian în vârstă de 72 de ani este creditat în mare parte pentru salvarea zonei euro de la colaps, dar unii critici afirmă că acesta și-a radicalizat oponenții și a avut tendința de a expune politica monetară în public, scrie News.ro.
Această abordare a alimentat neînțelegerile care au devenit publice, slăbind imaginea de unitate a băncii, atât de necesară pentru a convinge investitorii că BCE este dedicată politicilor sale.
Peste o duzină de foști și actuali oficiali ai BCE au declarat pentru Reuters că Draghi este un bancher extraordinar, care trebuie apreciat pentru măsurile luate în timpul crizei din zona euro din 2012, când a salvat euro prin combaterea speculațiilor împotriva celor mai îndatorate state membre ale blocului comunitar.
”Draghi a fost un lider inspirat în timpuri foarte dificile. Așa că acesta este un sfârșit de mandat problematic pentru o carieră impresionantă”, a declarat Ewald Nowotny, fost șef al băncii centrale din Austria.
Mai exact, stilul de conducere al lui Draghi a escaladat tensiunile la sfârșitul mandatului său, au spus unii oficiali ai băncii centrale.
În opinia lor, una dintre principalele priorități ale lui Christine Lagarde trebuie să fie crearea celui mai larg consens posibil și transmiterea în public a unui mesaj unitar din partea BCE.
Asigurarea investitorilor că politicile băncii vor rămâne consecvente va oferi piețelor un anumit grad de certitudine, au adăugat aceștia.
”Mario vrea să trăiască cu 50% plus un vot. Christine (Lagarde) trebuie să schimbe acest lucru”, a spus unul dintre reprezentanții BCE.
Draghi și BCE au refuzat să comenteze articolul. Lagarde nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.
La ultima sa conferință de presă în calitate de președinte al BCE, de săptămâna trecută, Draghi a spus că dezacordurile au fost inevitabile și că banca și-a respectat mandatul de a menține stabilitatea prețurilor în zona euro.
”În ultimă instanță, realitatea vorbește mai puternic decât oricare altă voce. Este realitatea și convingerea că am făcut ceea ce am făcut în conformitate cu mandatului nostru”, a spus Draghi.
Cel mai evident caz de diviziune a devenit public luna trecută, când BCE a decis să reia achizițiile de obligațiuni guvernamentale, pentru a stimula creșterea economică și inflația, care ar trebui să fie de aproape 2%, potrivit țintei oficiale a băncii.
Peste o treime dintre membrii BCE s-au opus, reprezentând cea mai puternică opoziție față de Draghi din cei opt ani la conducerea băncii centrale care în mod tradițional caută consensul.
Sabine Lautenschlaeger, membră în board-ul BCE, a demisionat, după ce a susținut timp de ani de zile că măsurile de stimulare ale BCE sunt exagerate, depășind, probabil, mandatul instituției financiare. Ea a refuzat să comenteze.
Șefii băncilor centrale din Germania, Olanda și Sustria, care preferă o politică monetară mai conservatoare, au respins decizia de reluare a achizițiilor de obligațiuni, care va mări portofoliul actual de obligațiuni al BCE, de 2.600 de miliarde de euro.
Aliații lui Draghi au afirmat că mai multe discuții în cadrul BCE nu ar fi schimbat rezultatul.
“Mario Draghi și-a îndeplinit obligațiile în circumstanțe foarte dificile. Îi acord sprijinul meu și sunt sigur că istoria va dovedi că a avut dreptate”, a declarat șeful băncii centrale finlandeze, Erkki Liikanen.
Dezacordurile au devenit publice luna trecută, în urma unor scurgeri de opinii confidențiale împotriva reluării achizițiilor de obligațiuni, provocând îndoieli în rândul investitorilor legate de angajamentul băncii față de acest plan.
Dobânzile din piață chiar au crescut după decizia BCE de reducere a dobânzii de referință, în septembrie, din cauza îndoielii investitorilor legată derespectarea planului de reducere a dobânzilor de către banca centrală, dacă va fi nevoie.
Guvernatorul băncii centrale franceze, Francois Villeroy de Galhau, care s-a opus reluării achizițiilor de obligațiuni, a făcut un angajament neobișnuit, promițând că decizia din septembrie va fi respectată în totalitate. Acesta a refuzat să comenteze articolul.
Oponenții lui Draghi au criticat și practica lui Draghi de a pregăti deciziile importante în cerc restrâns de consultanți și implicarea ulterioară a Consiliului Guvernatorilor BCE.
Pentru Lagarde, sarcina va fi să pună capăt certurilor publice și fie să revină la deciziile prin consens, fie să păstreze neînțelegerile departe de presă, consideră unii dintre membrii BCE.
“Alegerea doamnei Lagarde a fost o decizie bună, pentru că în mod evident acum avem nevoie de calități dipomatice, atât în interiorul BCE cât și în relațiile cu guvernele”, a spus Nowotny.
