VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri. "Să ne purtăm cu pacientul precum cu stăpânul, dacă ne este stăpân!". Persoanele fără venituri să plătească obligatoriu asigurări de sănătate, cere CNAS. Românii plecați, suspectați că revin vara pentru servicii medicale - Profit.ro Health.forum

Deși finanțarea sistemului public de sănătate a ajuns la aproape 6% din PIB, resursele nu sunt suficiente, pentru că românii plătesc peste 25% din buzunare pentru servicii și medicamente.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri. "Să ne purtăm cu pacientul precum cu stăpânul, dacă ne este stăpân!". Persoanele fără venituri să plătească obligatoriu asigurări de sănătate, cere CNAS. Românii plecați, suspectați că revin vara pentru servicii medicale - Profit.ro Health.forum

România are medici și cercetători de valoare, dar se confruntă în continuare cu inegalități în accesul la servicii medicale, întârzieri în diagnostic și tratament, deficit de personal și migrația profesioniștilor. Investițiile în sănătate trebuie privite ca o prioritate strategică, iar resursa umană, cercetarea și colaborarea dintre sectorul public și cel privat trebuie să stea la baza dezvoltării sistemului medical,

Investițiile în sănătate din ultimii ani au fost finanțate în proporție de peste 90% din fonduri europene, însă cele mai multe spitale se confruntă cu dificultăți majore în ce privește accesarea și implementarea unor astfel de probleme din cauza complexității și a lipsei personalului specializat, semnalează autoritățile și jucătorii din domeniul medical la Profit.ro Healt.forum.

Circa 30.000 scrisori au fost trimise pacienților doar pentru că statul nu are numerele lor de telefon sau adresele de e-mail. Deși suntem în secolul XXI și vorbim mult de AI și digitalizare, statul încă lipește plicuri.

CNAS cere ca persoanele fără venituri să fie obligate să plătească asigurări de sănătate. În același timp, românii plecați din țară sunt suspectați că revin vara pentru servicii medicale. 

"Să ne purtăm cu pacientul român precum cu stăpânul nostru, dacă ne este stăpân": Fără o schimbare reală de mentalitate, atunci evoluția va fi mai lentă.

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, Innovate IT, NOVA Power and Gas, Regina Maria, Salt Bank, Umana Fertility, Unifarm, UNSAR, Kaufland

Ghidat de recomandările OCDE, Guvernul va acționa în trei direcții esențiale privind sănătatea: prevenția - cu un capitol special bugetat - reorganizarea serviciilor spitalicești și asigurarea resurselor umane, a anunțat prim-ministrul Luca Niculescu, în deschiderea conferinței

Premierul Niculescu a arătat că vine și cu experiența sa în procesul de aderare la OCDE, în care autoritățile au învățat să măsoare impactul real al deciziilor politice prin efectele asupra vieții de zi cu zi a oamenilor.

Înainte de a prelua postul de prim-ministru, Luca Niculescu a fost Secretar de Stat, Coordonator național pentru aderarea României la OCDE.

”Aș vrea să încep cu o convingere. Un spital nu este o povară asupra bugetului. Este locul unde rădăm oamenilor șansa la o viață sănătoasă, normală și activă.

Fiecare leu investit în spitale, în servicii medicale, în pregătirea celor care ne îngrijesc este de fapt o investiție directă în liniștea familiilor noastre și în viitorul acestei țări”, a transmis Luca Niculescu.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Premierul a prezentat datele OCDE care arată că România a făcut pași înainte în domeniul sănătății, dar și că mai are destul de recuperat pentru a le oferi românilor grija pe care o merită.

- Speranța de viață a crescut cu peste cinci ani, în două decenii, ajungând la 76,4 ani în 2023, dar media OCDE este de 81 de ani.

- În 2024, România a cheltuit 2.311 dolari pe cap de locuitor pentru sănătate, față de media OCDE de 5.900 dolari la paritatea puterii de cumpărare.

”Diferența nu o plătim într o singură zi, ci în boală sau în decese care puteau fi evitate”, a remarcat premierul.

- Mortalitatea, prin cauze care puteau fi prevenite, a fost de 251 la 100.000 de locuitori, față de 145, care este media OCDE.

- Internările pentru diabet sunt de 228 la 100.000 față de 111 în media OCDE, deși se pot evita printr-o asistență primară bună.

”Și sănătatea mintală contează economic. Aproape 10 miliarde de euro pe an este costul în România, adică 3,8% din PIB”, a afirmat prim-ministrul Niculescu.

El a subliniat că deși deficitul României din 2025 a fost de aproape 8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar veniturile fiscale sunt de 28% din PIB față de 34%, care este media OCDE, experiența țărilor din această organizație arată și că banii nu sunt singura variabilă.

”Opt țări cheltuiesc mai puțin decât media ca pondere din PIB și au totuși rate mai bune ale mortalității evitabile. De aceea contează foarte mult cum cheltuim”, a spus Luca Niculescu.

Prim-ministrul a afirmat că, ghidat de recomandările OCDE, Guvernul va acționa în trei direcții esențiale privind sănătatea.

”Prima este prevenția. OCDE notează că România se bazează în principal pe fonduri europene și internaționale pentru prevenție. Vrem ca prevenția să aibă o linie stabilă în buget, nu doar proiecte.

A doua este reorganizarea. România s-a angajat să treacă de la serviciile spitalicești către asistența primară și comunitară. Vom duce tranziția la capăt, ca fiecare pacient să fie diagnosticat și tratat la timp oriunde locuiește.

A treia sunt oamenii. Un spital fără medici și asistente rămâne o clădire, iar tinerii medici rămân acolo unde găsesc respect și perspectivă”, a anunțat premierul.

Premierul Luca Niculescu a încheiat intervenția sa la Profit.ro Health.forum cu un mesaj către mediul privat

”Mesajul meu către mediul privat: sistemul public și cel privat sunt două părți ale aceleiași capacități a țării de a-și îngriji oamenii. Ca urmare, vă propun un parteneriat cu reguli predictibile și cu plăți clare.

Nicio economie nu crește durabil atunci când oamenii sunt bolnavi. Deci investiția în sănătate nu concurează cu economia, ci este temelia ei”, a concluzionat prim-ministrul.

Deși finanțarea sistemului public de sănătate a ajuns la aproape 6% din PIB, resursele nu sunt suficiente, pentru că românii plătesc peste 25% din buzunare pentru servicii și medicamente, arată Prof. Dr. Alexandru Rafila, președintele comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.

Acesta a punctat faptul că este nevoie de dezvoltarea unui sistem de asigurări complementare și suplimentare în sănătate, precum și de îmbunătățirea colectării ANAF pentru a aduce resurse în sistem.

Rafila a pledat și pentru un parteneriat deschis cu industria farmaceutică și de echipamente medicale.

Alexandru Rafila a arătat că sistemul de sănătate este în dezvoltare, bugetul său a depășit 100 miliarde de lei, dar finanțarea rămâne sub media UE și a țărilor OCDE.

”Totuși, acest buget a depășit 100 miliarde de lei. Deci, nu e un buget neglijabil. E cel mai mare buget din România, indiferent de domeniul de activitate, de departe, cel mai mare buget din România. Sigur, ne dorim să putem să aducem resurse noi, (...) să spunem, de 9% din PIB”, a spus senatorul Rafila, subliniind că în prezent bugetul alocat este de aproape 6%.

Rafila a subliniat însă că din cei aproape 6% din PIB o contribuție importantă, aproximativ 25% o au tot contribuabilii.

”Acum discutăm de aproape 6%, dar să nu uităm cât din cei aproape 6% din PIB, o contribuție importantă, cam 25%, o au oamenii. Plătesc din buzunar 25% din servicii, ceea ce este mult, foarte mult pentru o țară din Uniunea Europeană, probabil cel mai mare procent pe care cineva îl plătește din buzunar, adică o persoană plătește din buzunar pentru servicii de sănătate, inclusiv medicamente. Media Uniunii Europene e undeva în jur de 15-16%, noi suntem până la 26%”, a spus șeful comisiei pentru sănătate a deputaților.

Alexandru Rafila a indicat în context ca sursă sustenabilă de finanțare îmbunătățirea colectării veniturilor publice, inclusiv a TVA.

”Vrem mai mulți bani de la buget, ok, suntem de acord, toată lumea vrea mai mulți bani în Casa de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, pacienții, dar ca să poți să faci lucrul ăsta, trebuie să poți să colectezi suficienți bani. România nu reușește această performanță și mie îmi pare rău că toate discuțiile acestea pe care le avem nu aduc la masă și reprezentanții, nu ai Ministerului de Finanță, ci ai ANAF, pentru că noi colectăm 32-33% din PIB la buget și media Uniunii Europene, că tot discutăm de medie, de 45%.

Deci 12 puncte procentuale din PIB, din care ar putea fi luate 3-4% ca să vină la sănătate, ar putea să ajungă, dacă va fi o colectare, mai bună.

Este un mecanism economic simplu și toate discuțiile, chiar și de natură politică, nu o să amestec politic aici, dar vă spun, în ultimul an, cum facem reformă, strângem curaua și așa mai departe, niciuna dintre discuții, aproape niciuna, nu s-a referit la îmbunătățirea colectării la bugetul de stat.

Și există acea cifră de 30% din TVA care nu se colectează și nimeni nu spune nimic. Chestiunea asta cred că trebuie abordată serios, pentru că ea reprezintă o sursă sustenabilă și cuantificabilă pentru finanțarea sistemului de sănătate”, a susținut deputatul PSD.

Potrivit acestuia, o soluție pentru sistemul de sănătate, în afara sistemului de finanțare directă, ar fi un sistem de asigurări de sănătate complementar.

”Al doilea ingredient de care am avea nevoie, în afară de bani, și aici își mai fac o mică paranteză, trebuie să discutăm despre dezvoltarea unui sistem de asigurări, (...) a unui sistem de asigurări complementare și suplimentare. Pentru asta, sigur, avem nevoie și de un mecanism fiscal de încurajare a dezvoltării acestor asigurări. Pe de-o parte, da, trebuie să existe niște clarificări, nu reducere a pachetului de servicii de sănătate, dar niște clarificări. Am văzut chiar și în ultima perioadă, am discutat foarte mult despre faptul că există așteptare, liste de așteptare pentru anumite tipuri de analize, de investigații”, a arătat Alexandru Rafila.

El a subliniat că astfel de sisteme există în toate țările, dar în România nu s-a reușit încă transparentizarea și comunicarea corectă a acestui lucru.

”Fiecare om, dacă știe că se programează și nu face mâine analizele, dar le face peste 30 de zile, dar știe în ziua în care face aceste analize. Dă sperăm că nouul sistem unic, integrat, platforma integrată a asigurării de sănătate va putea să ofere această facilitate într-un viitor nu foarte îndepărtat și o să putem să dezvoltăm poate și acest sistem de asigurări complementare și suplimentar, inclusiv când discutăm de alegerea medicului, pentru că în România în continuare omul merge mai puțin la spital, merge mai degrabă la un anumit medic.

Trebuie să înțelegem că dacă vrei să ai această opțiune, trebuie să ai fie o asigurare, fie să aștepți un timp care să facă posibilă consultație la medicul, la un anumit medic”, a explicat Alexandru Rafila.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Acesta a mai subliniat și că industria farmaceutică și furnizorii de tehnologii au, la rândul lor, nevoie de predictibilitate și a pledat pentru un parteneriat transparent cu industria din domeniu.

”Cred că trebuie să existe un parteneriat deschis și onest cu industria. Este cel mai bun lucru să transparentizăm acest parteneriat, să-l facem cunoscut publicului, pentru că și industria care are anumite așteptări, fie că discutăm de industria farmaceutică, fie că discutăm de cei care furnizează tehnologii avansate în sistemul de sănătate.

Au nevoie de predictibilitate și cred că, așa cum discutam despre pacient care are nevoie de predictibilitate, când poate să-și facă investigația, când poate să meargă la un consult, și industria, la rândul ei, are nevoie de predictibilitate ca să poată să facă alocările de medicamente, alocările pentru dotarea unor anumitor unități spitalice sau operaționalizarea unor echipamente în altă performanță.

Lucrul acesta cred că se poate face fără foarte multă, cum să spun, foarte multă dezbatere publică, pur și simplu se întâmplă, se comunică în mod transparent. Cred, bănuiesc că unul dintre elementele care pun presiune și pe cei care administrează sistemul de sănătate și uneori și pe industrie, este legat uneori de o insuficientă transparență sau inabilitate de a comunica aceste lucruri într-un mod echilibrat”, a mai afirmat președintele comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.

România are medici și cercetători de valoare, dar se confruntă în continuare cu inegalități în accesul la servicii medicale, întârzieri în diagnostic și tratament, deficit de personal și migrația profesioniștilor. Investițiile în sănătate trebuie privite ca o prioritate strategică, iar resursa umană, cercetarea și colaborarea dintre sectorul public și cel privat trebuie să stea la baza dezvoltării sistemului medical, consideră Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale.

„Sănătatea nu trebuie privită ca o cheltuială pe care statul este obligat să o suporte, ci ca pe o investiție strategică în capitalul uman, în dezvoltarea economică, în stabilitatea socială și în viitorul națiunii. O societate puternică are nevoie de un sistem medical în care cetățeanul să aibă încredere, în care accesul la servicii de calitate să nu depindă de întâmplare sau de posibilitățile materiale ale fiecăruia.

Nu este suficient să vorbim despre progrese, dar nici nu este corect să reducem realitatea la neajunsuri”, spune profesorul emerit dr. Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale, la Profit.ro Health.forum, ediția a VIII-a, eveniment organizat de Profit.ro.

Din perspectiva experienței sale de peste cinci decenii în medicină, în sala de operație, în spitale și în mediul universitar, Beuran subliniază că dezvoltarea tehnologică și investițiile în infrastructură nu pot înlocui responsabilitatea față de pacient. Evoluția medicinei a adus transformări importante, însă calitatea actului medical continuă să depindă în primul rând de profesioniștii care îl realizează.

„Sănătatea unei națiuni reprezintă una din cele mai importante forme ale bogăției sale. Dincolo de tehnologie, infrastructură și resurse financiare, medicina rămâne, înainte de toate, o profesie a responsabilității față de viața omului”, a afirmat acesta.

Sistemul medical românesc are rezultate și specialiști care îi demonstrează potențialul, însă persistă probleme structurale care afectează accesul și calitatea serviciilor. Printre acestea se numără diferențele de acces la îngrijire medicală, întârzierile în diagnostic și tratament, presiunile financiare, lipsa personalului în anumite specialități și regiuni, plecarea profesioniștilor în străinătate și integrarea insuficientă a cercetării și inovației în practica medicală.

„Avem medici excepționali, specialiști recunoscuți, centre medicale performante, cercetători valoroși și rezultate care demonstrează potențialul medicinii românești. Avem însă și probleme care nu mai pot fi amânate. Inegalități în accesul la servicii medicale, întârzieri în diagnostic și tratament, presiuni financiare, deficit de personal în anumite specialități și regiuni, migrația profesioniștilor și o nevoie evidentă de integrare mai eficientă a cercetării și inovației în practica medicală", a mai spus acesta.

În opinia președintelui Academiei de Științe Medicale, reconstrucția sistemului trebuie să aibă la bază patru principii: solidaritate, investiții, prioritizare și respect pentru resursa umană. Acesta consideră că personalul medical trebuie să devină o prioritate națională, în condițiile în care infrastructura și tehnologia nu pot compensa lipsa competenței și a experienței profesionale.

„Nicio clădire modernă și nicio tehnologie performantă nu pot înlocui competența, experiența, dedicarea și responsabilitatea medicului”, a subliniat Beuran.

O altă direcție importantă pentru dezvoltarea sistemului este consolidarea parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat, instituțiile medicale, universitățile de medicină și farmacie, industria farmaceutică, investitori și comunitatea științifică. Aceste colaborări trebuie să contribuie la valorificarea cercetării și la transferul mai rapid al progresului medical către pacienți.

Academia de Științe Medicale susține un rol mai important al cercetării științifice în dezvoltarea medicinei românești. Din această perspectivă, performanța sistemului nu trebuie evaluată exclusiv prin investițiile realizate sau tehnologiile disponibile, ci și prin rezultatele concrete pentru pacienți: rapiditatea diagnosticului, accesul la tratamentul adecvat și calitatea îngrijirii.

„Pacientul măsoară performanța sistemului în timpul în care primește un diagnostic, în șansa de a avea acces la tratamentul potrivit, în profesionalismul celor care îl îngrijesc și în încrederea că nu este singur în fața bolii”, a declarat profesorul.

În același timp, Mircea Beuran consideră că expertiza profesioniștilor din domeniu trebuie să contribuie mai mult la fundamentarea deciziilor publice. Experiența generațiilor de medici care au susținut sistemul trebuie valorificată, în paralel cu crearea unor perspective reale de dezvoltare pentru tinerii medici și cercetători. Acestea ar trebui să presupună recunoașterea performanței, oportunități profesionale și posibilitatea construirii unei cariere în România.

„Avem responsabilitatea de a pune expertiza științifică și profesională în slujba unor decizii publice mai bune. Nu putem construi viitorul sistemului de sănătate fără să valorificăm experiența profesioniștilor care l-au susținut de-a lungul timpului. Dar nici fără să le oferim tinerilor medici și cercetători perspectiva unei cariere bazate pe performanță, recunoaștere și oportunități reale de dezvoltare", a mai precizat el.

În încheiere, președintele Academiei de Științe Medicale a reiterat că sănătatea depășește sfera responsabilităților sistemului medical și trebuie tratată ca o prioritate a întregii societăți, cu implicații directe asupra dezvoltării economice și sociale.

„O națiune care investește în sănătate investește în propria sa capacitate de a exista, de a se dezvolta și de a avea un viitor. Dar sănătatea României nu este doar o problemă a sistemului medical. Este o responsabilitate națională și o investiție în generațiile de azi și în cele care vor urma”, a afirmat Beuran.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Acesta a revenit și asupra necesității recâștigării încrederii în personalul medical, subliniind că recunoașterea și respectarea profesioniștilor sunt esențiale pentru funcționarea sistemului. În opinia sa, discuția despre problemele din sănătate nu trebuie să ducă la ignorarea rezultatelor și a eforturilor depuse de personalul medical.

„Să readucem încrederea în personalul medical pentru că, într-adevăr, este nevoie de încredere. Altfel, e greu să răzbim într-o lume în care neajunsurile ne copleșesc câteodată și nu mai vedem, de fapt, realizările sistemului”, a conchis profesorul emerit dr. Mircea Beuran.

Investițiile în sănătate din ultimii ani au fost finanțate în proporție de peste 90% din fonduri europene, însă cele mai multe spitale se confruntă cu dificultăți majore în ce privește accesarea și implementarea unor astfel de probleme din cauza complexității și a lipsei personalului specializat, semnalează prof. dr. Anca Coliță, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului.

Coliță a afirmat că Institutul Clinic Fundeni mai are nevoie de cel puțin doi ani pentru a finaliza centrul de producție de terapii celuare.

"Adică, aș zice că, totuși, doi ani este un minim de care avem nevoie pentru a putea finaliza centrul de producție de terapii celuare la Institutul Clinic Funden. Acolo este o echipă coordonată de doamna profesor Tănase, care lucrează, sunt convinsă, chiar și acum când noi suntem aici și vorbim pentru acest proiect.

Dar, repet, eu cred că e nevoie de o abordare complexă. Trebuie să ne bazăm și pe ceea ce aduce nou tehnologia și tehnologiile care au apărut deja încurajează foarte mult descentralizarea și o producție cumva mai facilă de către echipe mai mici care să asigure calitate cumva foarte asemănătoare cu a produselor care, repet, au trecut prin studii foarte mari și au avut o evaluare extrem de complexă, cum sunt produsele care sunt furnizate de companiile mari", a spus Anca Coliță, care conduce Institutul Clinic Fundeni.

Investițiile au venit în ultimii ani din fonduri europene, însă pentru spitale, implementarea de astfel de proiecte nu este ușoară.

Fondurile UE au fost direcționate atât pe investiții de infrastructură mare, cât și către proiecte mai mici, investiții cu tehnologii înalte.

"Aș vrea să vă spun din experiența mea de șapte ani ca manager al Institutului Clinic Funden. Deci, există foarte mare dorință de a oferi servicii de calitate foarte bune pacienților noștri. Pentru asta este nevoie, clar, de investiții. Investițiile au venit în ultimii ani peste 90% din fonduri europene. Deci, cu toții trebuie să facem eforturi să găsim aceste surse de finanțare, să lucrăm cu echipe foarte mari și foarte dedicate pentru a aplica, pentru că fondurile europene se obțin ca urmare a unor proiecte care sunt evaluate și, evident, trebuie să lucrezi pentru a putea obține acei bani.

După care începe o altă muncă uriașă a implementa aceste proiecte și avem nevoie de echipe extrem de complexe pe care, să știți, că spitalele nu prea le au. Și s-a mai discutat de necesitatea existenței acestor unități de implementare a proiectelor care sunt... e ușor să spunem că dorim să le creem, dar, în practică, nu este chiar atât de simplu să le realizăm", a spus ea.

România are o oportunitate de dezvoltare a unor centre, cum sunt cele de terapii celulare, care ar fi complementare marilor companii producătoare, dar ar asigura și o oarecare independență locală.

"Este foarte important să încercăm să aplicăm pentru a crea aceste centre care să ne adăuge o independență. Nu neapărat de industrie, pentru că trebuie să facem un parteneriat real cu industria. Și aici, din nou, voi da exemplu terapiilor celulare. Terapii care sunt în explozie pe planeta Pământ.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Noi în România suntem totuși în situația în care avem aprobat un singur produs de terapie celulară din cele șase care există aprobate la momentul acesta în Europa. Este foarte bine că suntem acolo, pentru că există și țări în care nu sunt aprobate", a spus șefa Institutul Clinic Fundeni.

Numărul de români care sunt protejați de o asigurare voluntară de sănătate se va apropia de 900.000, poate chiar mai mult la finalul acestui an, pentru că vedem, prin studiile pe care le facem, un interes crescut a românilor față de aceste soluții de protecție financiară, afirmă Alexandru Ciuncan, președintele Uniunii Societăților de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR).

Dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate, aspect prevăzut și în Strategia Națională de Sănătate, ar fi o soluție win-win pentru stat și pacienți, este de părere președintele Uniunii care reprezintă asigurătorii din România.

Despăgubirile plătite de asigurători degrevează bugetul public

„În primul rând este o soluție câștigătoare pentru stat, pentru că prin dezvoltarea acestor produse financiare se degrevează bugetul CNAS. Practic, dacă ne uităm la finalul anului trecut, despăgubirile plătite prin intermediul acestor asigurări voluntare de sănătate săriseră de 660 de milioane de lei, în creștere cu vreo 21%, iar acum, la șase luni, deci după primul semestru, despăgubirile plătite prin aceste asigurări au depășit 350 de milioane de lei, iarăși în creștere cu 16%. Sunt sume cu care a fost degrevat în principiu bugetul public de sănătate. Deci prin intermediul acestor produse, se poate lua din presiunea care este pusă pe Fundul Național Unic de Asigurări de Sănătate”, declară Alexandru Ciuncan.

Potrivit acestuia, câștigători sunt și pacienții care au acces mai facil și rapid la servicii de calitate superioară.

872.000 de români aveau asigurări voluntare de sănătate la finalul lui 2025

La sfârșitul anului trecut, 872.000 de persoane erau protejate de o asigurare voluntară de sănătate, în creștere cu 37% față de anul 2022, conform studiilor UNSAR.

„Noi estimăm că acest număr se va apropia de 900.000, poate chiar mai mult la finalul acestui an. De ce? Pentru că vedem, prin studiile pe care le facem, un interes crescut a românilor față de aceste soluții de protecție financiară. Sunt foarte multe de spus, însă, ca mesaj principal, dacă vreți, dacă ne dorim într-adevăr ca presiunea pe bugetul public, pe bugetul CNAS, să fie redusă, dacă ne dorim ca aceste despăgubiri care sunt plătite prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate, să fie mai mari, nu putem face acest lucru decât prin o mai mare penetrare, un grad mai mare de penetrare al acestor asigurări.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Mai pe românește spus, numai având mai mulți români asigurați, putem să contribuim ca industrie la degrevarea bugetului public”, precizează președintele UNSAR.

Pentru creșterea numărului de români asigurați, industria ar avea nevoie de creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate.

„Ori în momentul în care deductibilitățile fiscale de care beneficiază asigurările voluntare de sănătate, de 400 de euro, sunt la un nivel calculat undeva în 2016, ne dăm seama atunci și ce trebuie să facem. Iarăși, în traducere liberă și mai simplu spus, este nevoie, și spunem asta cu fiecare ocazie, de actualizare a acestui plafon de deductibilități fiscale, tocmai pentru a înlesni accesul angajatorilor, că vorbim de o piață eminamente corporate, dar și al personelor fizice, al oamenilor la aceste produse”, subliniază președintele UNSAR.

În prezent, legislația fiscală permite deducerea sau acordarea unor facilități fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate și abonamentele medicale, în limita a 400 de euro anual, în condițiile prevăzute de Codul fiscal. Plafonul a rămas la nivelul stabilit în urmă cu aproape un deceniu, deși costurile serviciilor medicale au crescut între timp.

Rețeaua medicală Regina Maria este parte a unui grup international și orice investiție implică o competiție pentru realizarea acesteia în România, punctează Șerban Semeniuc, Legal & Corporate Affairs Director, Regina Maria.

În 2025, grupul finlandez Mehiläinen a cumpărat rețeaua Regina Maria.

“Într-un grup international, orice investiție este privită în primul rând din perspectiva sistemului în care investiția respectivă are loc. Cu alte cuvinte, acum competiționăm la nivelul grupului pentru a face investiții în România. În ultimii 15, Regina Maria a investit tot ce a produs, peste 300 de milioane de euro au fost investiți în infrastructură. Dacă înainte știam sistemul și puteam să-l navigăm și puteam să avem așteptările corecte, acum trebuie să explicăm sistemul românesc unui investitor strategic care are și viziunea asupra altor sisteme.

Când mergem cu planul de afaceri la investitor, trebuie să arătăm întâi unde vrem să facem această investiție și cum arată sistemul în care noi vrem să investim”, a spus Semeniuc.

El a adăugat că un sistem care respectă axioma că pacientul este în centrul intereselor sale arată în primul rând că finanțarea banii urmează pacientul.

“Din păcate, sistemul românesc, așa cum este în prezent, este un sistem hibrid. Are segmente în care finanțarea este corectă, este predictibilă și a produs niște efecte foarte bune. Și aici există numeroase exemple, dar cred că cel mai bun și cel mai des folosit este cel al dializei. Există zone în care investițiile private încă nu reușesc să penetreze pentru că modalitatea în care se realizează finanțarea este diferită. Și este diferită ținând cont de forma de proprietate. Ori tratamentul inechitabil sau neunitar al modului în care un sistem funcționează nu este de natură să încurajeze o investiție. Având finanțare corectă și având predictibilitate, credem că va genera plusvaloare și pentru principalul actor din piață și aici mă refer la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)", a arătat Semeniuc.

Practic, spune reprezentantul Regina Maria, prin finanțare corectă și predictibilitate, în timp, CNAS se poate transforma din finanțator în achizitor strategic de servicii.

“Când ai un achizitor puternic de servicii, punctul de interes se mută pe pacient și pe adresabilitate și pe ceea ce pacientul are nevoie. În felul ăsta putem să obținem acea viziune pe termen mediu și lung și putem să vedem unde este nevoia de investiții și să direcționăm investițiile spre ceea ce sistemul medical are nevoie”, a mai spus Semeniuc.

În opinia reprezentantului Regina Maria, calitatea investiției este un aspect important, care ar trebui dublată de sustenabilitate.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

“Pentru asta avem nevoie de anumite criterii pe care să le punem atunci când lansăm investiția. O parte din ce am reușit să facem de-a lungul timpului am făcut având și o sursă stabilă de pacienți și de finanțare. Și asta am realizat-o cu ajutorul abonamentelor și asigurărilor de sănătate. Sunt două produse care au democratizat cumva accesul la medic, au pus accent pe ceea ce sistemul n-a reușit să pună în acești ani, adică pe zona de ambulator și pe zona de prevenție, dar nivelul acestora este încă extrem de redus. Probabil că sunt cam două milioane și un pic de abonamente, vreun milion de asigurări private și împreună reprezentăm sub 2% din finanțarea sistemului de sănătate. Deci ar fi nevoie de și mai multă susținere pentru aceste produse care în cele din urmă întorc plus valoare în system”, a afirmat Semeniuc.

El a opinat că orice sistem medical are nevoie de digitalizare și interoperabilitate pentru a fi puternic.

“Noi, în evidențele noastre, avem datele a peste 6-7 milioane de români. E important ca aceste date să fie împărtășite cu toți actorii sistemului. De asemenea, e important ca pacientul să aibă acces la tot dosarul lui medical, indiferent unde a fost acordat serviciul medical. Și mai cred că este important și pentru statul român să vadă toate serviciile care s-au fost oferite, să înțeleagă dimensiunea pieței ca să poată să genereze politici publice de calitate”, a spus directorul Regina Maria.

El a adăugat că registrele de boli sunt la fel de necesare ca registrele de furnizori, la fel și maparea serviciilor, a necesarului și a disponibilităților.

“Și trebuie să începem să discutăm despre inteligența artificială. Este prezentă, este din ce în ce mai folosită în alte sisteme. Există soluții multiple care vin să compenseze acolo unde resursa umană este îmbătrânită, este în scădere sau unde poate să aducă un plus de eficiență”, a încheiat reprezentantul Regina Maria.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cere introducerea unor mecanisme prin care persoanele fără venituri să fie obligate să plătească asigurări de sănătate, în condițiile în care aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate.

Larisa Mezinu-Bălan, președinte interimar al instituției, arată că nu înțelege din ce trăiesc oamenii fără venituri și consideră un risc faptul că românii plecați din țară pot reveni vara pentru a beneficia de servicii medicale de urgență, la care au dreptul prin lege.

Oficialul avertizează și asupra expirării, în 2027, a contribuției aplicate pensiilor de peste 3.000 de lei, deși precizează că sistemul de sănătate este în prezent echilibrat financiar. Ea vorbește și de existența unor sesizări privind servicii medicale decontate de CNAS, dar de care pacienții afirmă că nu au beneficiat.

Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, care exercită din 23 octombrie atribuțiile președintelui instituției, solicită extinderea bazei de contribuabili la sistemul public de sănătate, prin introducerea unor mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele neasigurate care nu beneficiază de scutiri.

Potrivit oficialului, aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani. Mezinu-Bălan consideră că aceste persoane ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului, inclusiv în situațiile în care nu realizează venituri.

„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populație sunt în continuare neasigurați. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat șefa interimară a CNAS.

Aceasta susține că statul trebuie să intervină urgent pentru a colecta contribuții și de la persoanele care în prezent pot opta să se asigure voluntar.

„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.

„Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calculuri, știm exact câți bani ar fi”, a adăugat aceasta.

Deși afirmă că instituția a calculat veniturile suplimentare care ar putea fi obținute, reprezentanta CNAS nu a prezentat suma și nici mecanismul prin care ar putea fi obligate să plătească persoane care nu realizează venituri. De asemenea, nu a explicat cum ar urma să fie diferențiate persoanele fără venituri, cele care trăiesc din economii și cele care nu dispun de resurse pentru plata contribuției.

În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în temeiul altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.

Românii plecați din țară, suspectați că revin vara pentru a beneficia de servicii medicale

Una dintre problemele semnalate de șefa interimară a CNAS privește românii plecați în străinătate care continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.

Mezinu-Bălan afirmă că instituția are în evidențe aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, dar admite că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.

„Probabil mulți dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.

Oficialul și-a exprimat apoi temerea că persoanele respective revin în România „pe timpul verii, pe timpul vacanțelor” și pot beneficia de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv la unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie.

Șefa CNAS a prezentat posibilitatea utilizării acestor servicii drept un risc pentru sistemul de asigurări de sănătate, solicitând intervenția autorităților pentru reglementarea situației.

Pachetul minimal de servicii medicale reprezintă însă un drept legal al persoanelor neasigurate, nu o facilitate acordată discreționar. Potrivit Legii nr. 95/2006 și propriului ghid al CNAS, acesta include asistența în urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale.

În discurs, Mezinu-Bălan nu a prezentat date privind numărul persoanelor din diaspora care revin în țară pentru tratament, frecvența utilizării serviciilor medicale sau costurile pe care acestea le generează pentru sistemul public. Nu a prezentat nici dovezi că persoanele respective s-ar întoarce în România special pentru a beneficia de servicii medicale.

Mai mult, chiar conducerea CNAS admite că evidențele instituției includ persoane care nu mai locuiesc în România. Prin urmare, cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu poate fi echivalată automat cu numărul persoanelor rezidente de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.

Contribuția de sănătate pentru pensionari expiră în 2027. Șefa CNAS avertizează că trebuie menținut echilibrul financiar

O altă categorie de contribuabili adusă în discuție este cea a pensionarilor, cărora Guvernul le-a impus, din august 2025, plata CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei.

Măsura, introdusă prin Legea nr. 141/2025, are caracter temporar și ar urma să expire la 31 decembrie 2027. Începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislația nu va fi modificată.

Mezinu-Bălan a atras atenția în mod special asupra acestui termen, sugerând că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a nu afecta veniturile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.

Reprezentanta CNAS nu a cerut explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a prezentat expirarea acesteia ca pe o problemă care trebuie avută în vedere pentru finanțarea viitoare a sistemului.

Avertismentul vine în condițiile în care aceeași reprezentantă a CNAS afirmă că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent sustenabil financiar, după extinderea bazei de contribuabili.

Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate, iar fondul nu mai beneficiază în 2026 de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.

CNAS ar fi reușit, totodată, să reducă termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la 60 de zile, comparativ cu aproximativ 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.

Contribuții suplimentare, în timp ce cetățenii descoperă servicii medicale decontate de care nu au beneficiat

O altă problemă recunoscută de conducerea CNAS privește posibilele decontări nejustificate din fondul asigurărilor de sănătate. Mezinu-Bălan a mulțumit cetățenilor care au verificat serviciile înregistrate în platforma digitală „E-Sănătatea mea” și au semnalat existența unor consultații sau proceduri medicale decontate, deși susțin că nu au beneficiat de acestea.

Potrivit oficialului, asemenea sesizări au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.

Declarațiile indică existența unor suspiciuni de decontare a unor servicii medicale fictive, dar CNAS nu a prezentat în acest discurs numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor vizate sau eventualele prejudicii confirmate.

Astfel, în timp ce conducerea instituției solicită mecanisme pentru colectarea de contribuții suplimentare, inclusiv de la persoane fără venituri, aceeași instituție verifică dacă o parte dintre fondurile deja colectate au fost utilizate pentru plata unor servicii medicale care nu au fost efectiv prestate.

CNAS nu se așteaptă la economii în sistemul de sănătate

Șefa interimară a CNAS susține, în același timp, că necesarul de finanțare a sănătății va continua să crească și că autoritățile nu ar trebui să se aștepte la economii.

„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta, invocând diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.

Potrivit oficialului, CNAS își propune să calculeze pe parcursul anului 2027 costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv pe baza infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR.

Totodată, conducerea instituției dorește o contractare a serviciilor medicale în funcție de necesarul identificat la nivel regional, pentru a evita finanțarea unor capacități considerate excedentare. Mezinu-Bălan recunoaște însă că în unele județe continuă să existe deficite importante de medici de familie și de servicii medicale în ambulatoriu.

Pentru ambulatoriul de specialitate este avută în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027, măsură aflată, potrivit oficialului, în stadiul de proiect și pentru care este necesară susținerea Ministerului Finanțelor.

Un alt factor de creștere a cheltuielilor invocat de conducerea CNAS este majorarea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, în vara anului 2025. În cazul medicamentelor compensate integral, fondul de asigurări suportă și creșterea de TVA, ceea ce majorează costurile decontate pentru același tratament.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune și chimbarea sistemului de finanțare a spitalelor, prin eliminarea treptată a sumelor acordate separat pentru majorările salariale și includerea acestora în tarifele plătite pentru serviciile medicale. Reforma ar urma să se desfășoare pe parcursul a 3-4 ani și ar obliga spitalele să își adapteze activitatea la noul mecanism de finanțare.

Larisa Mezinu-Bălan avertizează că există spitale orășenești mici în care transferurile pentru salarii reprezintă 60-70% din veniturile primite, iar în unele cazuri se apropie de 80%.

În 2025, CNAS a alocat 16,9 miliarde de lei pentru majorările salariale din spitalele publice, sumă care crește independent de numărul pacienților tratați.

Ea arată că actualul mecanism de finanțare a spitalelor nu mai este sustenabil și trebuie înlocuit treptat cu unul care să reflecte costurile reale ale serviciilor medicale.

Propunerea presupune recalcularea tarifelor pentru spitalizarea continuă și de zi, includerea cheltuielilor salariale în costul serviciilor medicale și eliminarea progresivă a transferurilor separate prin care CNAS finanțează majorările salariale din spitalele publice.

„Soluția este următoarea, în opinia noastră. Recalcularea tarifelor, atât în DRG, cronici, cât și spitalizare de zi. Ajustarea lor la costuri reale. Salariile incluse în tarife, pentru că reprezintă manopera. Și este firesc să fie așa. Și la service, dacă ne ducem mașina, plătim pe lângă piese și manopera. Și eliminarea treptată a influențelor”, a declarat Mezinu-Bălan.

Ea estimează că trecerea la noul mecanism ar necesita între trei și patru ani. „Ideal e să se întâmple etapizat, tranzitoriu, de la 3 la 4 ani, să reușim să trecem la plata pe serviciu”, a explicat reprezentanta CNAS.

Schimbarea ar lega mai strâns veniturile spitalelor de serviciile medicale efectiv prestate, în locul actualului mecanism în care o parte importantă a finanțării este asigurată separat, indiferent de volumul activității.

Aproape jumătate din banii alocați spitalelor merg pentru majorările salariale

Potrivit datelor prezentate de Mezinu-Bălan, în 2025 CNAS a plătit 17,7 miliarde de lei pentru servicii medicale spitalicești și 16,9 miliarde de lei pentru influențele salariale, transferuri acordate exclusiv spitalelor publice.

Cele două sume nu au însă exact aceeași bază de comparație. Prima include serviciile spitalicești decontate, iar a doua privește numai transferurile pentru creșterile salariale din sectorul public.

Datele unui studiu privind finanțarea spitalelor, prezentat în octombrie, arată că spitalele publice au primit 14,87 miliarde de lei pentru serviciile medicale efectiv prestate, sub cele 16,9 miliarde de lei alocate pentru influențele salariale.

„Suntem aproape leu pe leu, atât pentru pacienții tratați, cât și pentru salariile plătite la spitalele publice. Influențele cresc automat și este firesc să crească. Iată, în ultimii 2 ani au crescut 36%, dacă ne uităm pe aceste cifre”, a declarat șefa interimară a CNAS.

Aceasta a explicat că actualul mecanism determină creșterea cheltuielilor indiferent de numărul pacienților tratați. „Orice majorare, orice grad sau orice angajare nouă duce la această creștere independent de câte servicii oferi”, a arătat Mezinu-Bălan.

Influențele salariale reprezintă transferuri suplimentare prin care CNAS acoperă creșterile salariale stabilite prin legislație pentru angajații spitalelor publice. În sistemul actual, aceste fonduri nu sunt condiționate direct de numărul serviciilor medicale furnizate.

Șefa CNAS afirmă că în 2026 ponderea transferurilor pentru salarii crește și mai mult în raport cu finanțarea serviciilor medicale. Spitalele mici, cele mai expuse schimbării. Până la 80% din venituri provin din transferurile salariale

„Sunt spitale orășenești, mici, unde influențele salariale reprezintă 60-70% din venitul spitalului. Aproape 80%, la vreo 2-3”, a declarat Mezinu-Bălan.

Potrivit acesteia, CNAS dispune de situația financiară a fiecărui spital public și privat, inclusiv de informațiile privind cheltuielile și volumul serviciilor medicale.

„Noi avem evidența, vă spun, pe fiecare spital public și privat din România și știm exact ce cheltuiește fiecare, cât cheltuiește și care-i aportul la servicii”, a susținut oficialul.

Mezinu-Bălan susține că obiectivul nu este închiderea unor unități medicale, ci reorganizarea lor în perioada de tranziție. „Pentru a face o tranziție lină, pentru că nimeni în țara asta nu-și dorește să închidă spitale. Atenție! Nici domnul ministru”, a declarat reprezentanta CNAS.

Șefa interimară a CNAS susține că actualele tarife decontate spitalelor nu mai reflectă costurile reale ale serviciilor medicale. Potrivit acesteia, tariful pe caz ponderat (TCP), utilizat în sistemul DRG pentru finanțarea spitalizării continue, a rămas în esență neschimbat timp de aproximativ 15 ani, cu o ajustare minoră în 2023.

Recalcularea tarifelor ar trebui să țină cont atât de creșterea cheltuielilor de funcționare, cât și de investițiile în modernizarea și construirea unor spitale.

„Tariful acesta nu este sustenabil pentru spitale și, într-adevăr, spitale multe din țara aceasta s-au modernizat prin PNRR. Se construiesc, atenție, spitale noi regionale, strategice, deci este clar că trebuie să fim pregătiți cu un nou mecanism financiar”, a declarat Mezinu-Bălan.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Aceasta susține că nivelul cheltuielilor din sănătate va continua să crească, iar autoritățile trebuie să pregătească din timp modificările sistemului de finanțare.

„În sănătate costurile nu au cum să scadă sau să rămână la nivel de platou. Ele trebuie să crească și, pentru că suntem profesioniști, trebuie să gândim strategic”, a afirmat oficialul.

Potrivit acesteia, CNAS a creat deja peste 280 de pachete standardizate de spitalizare de zi, despre care susține că sunt tarifate la costuri reale, ca parte a pregătirii pentru schimbarea mecanismului de finanțare.

O cotă de încredere de aproximativ 50% în sistemul național de sănătate este o cotă scăzută și ne arată că avem de parcurs un drum lung până la acoperirea unei nevoi reale a populației, și anume încrederea în acest sistem, spune Adrian Dobre, director general UNIFARM.

"În România există în momentul de față două mari temeri ale populației legate de sistemul de sănătate. Și noi, profesioniștii din acest domeniu, le cunoaștem. Una este aceea de a intra în spitalul public pentru că nu știe, pentru că nu are informații, pentru că îi este frică pentru viața lui, pentru că, pentru că, pentru că. Și a doua este aceea de a nu găsi medicamentul care să-l trateze. Acestea sunt cele două mari temeri și acestea două generează cei 50% din cota de neîncredere ai populației în sistemul de sănătate", a afirmat Dobre.

El salută introducerea în premieră a termenului de mentalitate în Strategia Națională de Sănătate.

"Au trecut 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Cred că este momentul să începem orice strategie coerentă, mai ales în sistemul public și mai ales în domeniul sănătății, dar nu numai, cu o schimbare de mentalitate. Spunem de foarte multe ori, de fapt spunem întotdeauna, că punem pacientul în centrul atenției, dar haideți să o facem la modul real. Ce este pacientul pentru noi? Este până la urmă clientul nostru? Este beneficiarul acțiunilor noastre? Este stăpânul nostru, dacă vreți? Este rațiunea noastră de a exista. Bun, asta înseamnă că este stăpânul nostru.

Dacă este stăpânul nostru - și cred că este stăpânul nostru - atunci trebuie să ne purtăm cu pacientul român precum cu stăpânul nostru. Să comunicăm cu el, să vorbim cu el, să avem grijă de temerile lui, de fricile lui, de anxietățile lui, de problemele lui, de lipsurile lui legate de sistemul de sănătate, de răbdarea lui, de starea lui psico-emoțională și fizică și așa mai departe. Pentru că așa te porți cu un stăpân, un angajator de fapt.

Pentru că, până la urmă, pacientul român este angajatorul nostru, al celor care lucrăm în sistem. El plătește taxele și impozitele din care salariile noastre sunt plătite. E corect? E corect", a spus șeful UNIFARM.

Dobre a afirmat că schimbarea de mentalitate în rândul populației și al profesioniștilor din domeniu ar trebui să fie o prioritate.

"Vă spune acest lucru o persoană care a preluat o instituție publică în urmă cu 5 ani, în care mentalitatea era o mare problemă și schimbarea de mentalitatea a fost cel mai greu lucru pe care l-am avut de făcut. Timp de 3 ani și jumătate n-am auzit decât un singur lucru, și anume că nu se poate. Și timp de 3 ani și jumătate n-am făcut decât să demonstrez celor din jurul meu că se poate.

Această schimbare de mentalitate ne va trage toată energia de care suntem capabili. Dar odată cu ea se vor schimba și sensul acțiunii noastre. Pentru că dintr-o mentalitate bună reiese o acțiune bună. Fără o mentalitate corectă, fără o poziționare corectă, și a noastră, a directorilor, și a medicilor, și a profesioniștilor, și a cercetătorilor, și a tuturor din sistem față de pacienți și de nevoia reală de sănătate, nu vom avea o atitudine corectă față de pacienți.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Știm că se schimbă multe în sistemul de sănătate, sunt multe lucruri care se îmbunătățesc de la lună la lună, de la an la an, sunt pași mai mari, sunt pași mai mici, dar cred că fără o schimbare reală de paradigmă, de mentalitate, în care chiar să considerăm pe bune că pacientul este angajatorul nostru, pe care trebuie să-l satisfacem și să-l mulțumim în fiecare secundă, atunci evoluția noastră va fi un pic mai lentă, cred, în viitor", a mai spus reprezentantul UNIFARM.

Piața serviciilor medicale private din România a crescut de la 800 de milioane de euro în 2010 la peste 4,8 miliarde de euro în 2024, iar investițiile în medicina dedicată femeii devin o direcție importantă de dezvoltare.

George Peltecu, fondator Nativia și Umana Fertility, a preluat, împreună cu fondul de investiții Morphosis Capital, pachetul majoritar al Royal Hospital și pregătește dezvoltarea unei rețele integrate de sănătate a femeii, bazată pe patru piloni: medicină reproductivă, chirurgie, diagnostic și prevenție, respectiv optimizare metabolică și hormonală. Planul include investiții în tehnologie, un robot chirurgical "da Vinci" și extinderea serviciilor de testare genetică a embrionilor.

„Privatul a venit cu o alternativă față de sistemul public. Dar, în același timp, a pus o presiune pe autorități să aloce mai multă finanțare și să reformeze sistemul public. Și, deși am ascultat problemele cu care se confruntă sistemul de la colegii mei, nu putem nega faptul că sistemul public este mult mai sus și arată mult mai bine decât arăta cu ani în urmă”, spune George Peltecu, fondator Nativia și Umana Fertility.

Sectorul medical privat din România a înregistrat o creștere de la o cifră de afaceri de aproximativ 800 de milioane de euro în 2010 la peste 4,8 miliarde de euro în 2024, echivalentul unei creșteri anuale compuse de 14%, potrivit lui George Peltecu. În opinia sa, dezvoltarea sectorului privat a adus beneficii pacienților atât prin crearea unei alternative la sistemul public, cât și prin presiunea exercitată asupra autorităților pentru creșterea finanțării și reformarea serviciilor medicale de stat.

În ultimii trei ani, George Peltecu a dezvoltat Umana Fertility, o rețea de clinici specializate în infertilitate, care a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 5 milioane de euro și are unități în București și Brașov. Antreprenorul pregătește deschiderea unei noi locații, într-un alt oraș, și urmărește dezvoltarea unui model de business concentrat pe sănătatea femeii, direcție pe care a început-o anterior prin Nativia, companie preluată ulterior de rețeaua Regina Maria.

Strategia sa este construită în jurul specializării serviciilor medicale. Dacă Nativia s-a concentrat pe monitorizarea sarcinii, Umana Fertility este dedicată medicinei reproductive. Viitoarea rețea va acoperi mai multe specialități, dar va avea ca element comun segmentul demografic căruia i se adresează: femeile.

„Cred foarte mult în nișare, pentru că atunci când ne nișăm pe ceva, suntem mai buni în a face acel lucru. Acum, cu o rețea de sănătate a femeii, evident că nu o să ne nișăm pe o singură specialitate, ci o să mergem pe mai multe specialități, însă ne vom nișa pe un segment demografic, anume femei”, a explicat Peltecu.

Un pas important în această strategie a fost preluarea pachetului majoritar de acțiuni al Royal Hospital, unul dintre cele mai mari spitale private independente din București, cu profil preponderent de chirurgie ginecologică și o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Tranzacția a fost realizată în primăvara acestui an, împreună cu fondul de investiții Morphosis Capital, cu care antreprenorul a mai colaborat anterior. Cei doi parteneri dețin participații egale și controlul asupra companiei, iar spitalul va reprezenta infrastructura principală pentru dezvoltarea rețelei.

George Peltecu spune că existența unui spital este esențială pentru un astfel de proiect, deoarece permite preluarea cazurilor medicale complexe și integrarea serviciilor într-un singur ecosistem. Extinderea va avea loc atât prin dezvoltarea organică a operațiunilor, cât și prin achiziții.

„Orice rețea trebuie să aibă un spital, să poată rezolva cele mai dificile cazuri și să poată să închidă cercuri. (...) Am preluat pachetul majoritar de acțiuni și este pilonul principal, alături de Umana Fertility, în jurul căreia dorim să construim această rețea. Deci eu și fondul avem cote egale de participare și avem controlul în societate și ne vom extinde atât prin dezvoltări organice, cât și prin achiziții”, a declarat antreprenorul.

Modelul de business va avea patru direcții principale. Medicina reproductivă va fi dezvoltată prin Umana Fertility, iar chirurgia prin Royal Hospital. Al treilea pilon va viza diagnosticul și prevenția, unde compania se află deja în discuții cu un jucător important din piață pentru integrarea în rețea. A patra direcție va include servicii de optimizare metabolică și hormonală, pe care Peltecu le asociază conceptului de longevitate.

Pentru a se diferenția într-o piață competitivă, antreprenorul mizează pe atragerea unor medici cu experiență și pe investiții în echipamente medicale performante. În acest sens, Royal Hospital are în plan achiziția unui robot chirurgical "da Vinci" în 2027, în timp ce Umana Fertility pregătește o nouă clinică în care să poată realiza intern testarea genetică a embrionilor. Procedura poate crește șansele de succes ale tratamentelor de fertilitate, în special în cazul femeilor de vârstă reproductivă avansată.

„Noi ce am observat este că, pentru a ne diferenția în această piață, trebuie să facem ceva mai bun decât competiția. Și atunci noi trebuie să putem să atragem medici foarte buni din piață. Iar medicii buni vin întotdeauna unde există investițiile cele mai mari și au acces la echipamentele cele mai bune”, a afirmat Peltecu.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Pe lângă investițiile în infrastructură și tehnologie, antreprenorul consideră că autonomia echipelor medicale și capacitatea de a lua decizii rapid sunt importante pentru dezvoltarea unei organizații private. El a făcut referire la diferențele dintre sectorul privat și cel public în ceea ce privește posibilitatea de a motiva angajații, de a le oferi responsabilitate și de a pune în aplicare idei noi.

„Noi mizăm foarte mult pe partea asta de empowerment. Eu nici nu sunt medic și atunci, cu atât mai mult, încerc să mă înconjor cu oameni care sunt motivați și să le dau mână liberă, să vină cu idei și să pună lucrurile în aplicare. Și îmi dau seama că asta este o problemă care este mult mai grea de rezolvat în sectorul public”, a conchis George Peltecu.

Autoritățile române au fost nevoite să trimită 30.000 de scrisori prin poștă pentru a afla ce cred pacienții despre serviciile medicale, deoarece nu aveau acces la numerele lor de telefon sau la adresele de e-mail. Doar 1.277 de oameni au răspuns, iar rezultatele studiului internațional arată că România are probleme importante nu doar cu digitalizarea sănătății, ci și cu încrederea pacienților în sistem.

Grațiela Iordache, Coordonator, Compartimentul Implementare Proiecte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a povestit cum instituția a încercat să participe la studiul internațional PaRIS, realizat sub egida Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care urmărește experiențele pacienților cu boli cronice.

„Una dintre marile provocări în implementarea acestui proces a reprezentat-o exact acest lucru. Faptul că nu am avut acces decât la adresele fizice ale pacienților. Nu existau nici telefoane, nu existau nici adrese de mail”, a explicat Iordache.

„Deși suntem în secolul XXI și vorbim atât de mult de AI și de digitalizare, vreau să vă spun că toată instituția a reușit performanța să lipească plicuri, 30.000 de plicuri, pentru a trimite către pacienți la adresele fizice”, a adăugat aceasta.

Efortul a avut rezultate modeste. Din cei peste 30.000 de pacienți contactați, numai 1.277 au răspuns, ceea ce înseamnă o rată de participare de aproximativ 4,3%. O parte dintre chestionare au fost completate pe hârtie, iar răspunsurile au trebuit ulterior introduse manual.

Pacienții au încredere în medici, dar mult mai puțină în sistem

Rezultatele arată că doar 52% dintre pacienții români participanți au încredere în sistemul de sănătate, față de media OCDE de 72%. În același timp, numai 43% își consideră starea generală de sănătate bună, comparativ cu 66% la nivelul OCDE.

Digitalizarea este una dintre cele mai mari probleme. Doar 5% dintre pacienți sunt îngrijiți în cabinete care pot face schimb electronic de dosare medicale, față de media internațională de 57%.

În schimb, relația directă cu medicul funcționează mai bine: 78% dintre respondenții români declară că beneficiază de o bună coordonare a îngrijirii, peste media OCDE de 59%, iar 92% apreciază că îngrijirea este centrată pe pacient, față de 87% la nivel internațional.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Datele privesc pacienți de cel puțin 45 de ani, cu afecțiuni cronice, care au consultat medicul de familie în ultimele șase luni. Numărul mic de răspunsuri limitează însă posibilitatea generalizării rezultatelor la întreaga populație.

ANMCS recunoaște și că un proiect prevăzut în reformele PNRR, prin care furnizorii de servicii medicale ar fi urmat să primească stimulente financiare în funcție de calitatea îngrijirii, nu a fost finalizat. Au fost elaborați indicatorii de evaluare, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, dar fondul destinat recompensării performanței nu a mai fost implementat.

Prof. Dr. Carmen Orban, Senatul României, Președinte al Subcomisiei pentru populație și dezvoltare și totodată membru în Comisia pentru sănătate, Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru politică externă, a declarat că în România lipsa de colectare este ridicată și că diferențele se simt și mai mult pentru că, spre deosebire de orice altă țară europeană, orice cetățean are dreptul și liber acces la sistemul de sănătate.

Orban a militat pentru aplicarea Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2023-2030, care prevede printre altele “un sistem de sănătate responsiv, prietenos și transparent care să ofere alegeri informate și servicii de calitate înaltă cetățenilor, posibilități de dezvoltare și motivație profesioniștilor în sănătate, asigură facilități sanitare sigure și primitoare, investiții adecvate în sănătatea populației și a comunităților și își asumă rolul de lider în toate deciziile care privesc starea de sănătate”.

“Ce putem să ne dorim mai mult? Haideți să aplicăm această strategie, pentru că asta ne dorim cu toții. De unde începem? De la realitățile sistemului de sănătate, realități care ne dor. Și eu am spus de la început și o spun cu riscul că mă repet, noi nu avem mapat sistemul de sănătate. Noi nici la acest moment nu știm ce servicii reale oferă spitalele din țara noastră. Ele au secții de neurochirurgie sau ginecologie, având un singur angajat sau niciun angajat. Există secții și spitale care oferă servicii de chirurgie, neavând secții de terapie intensivă. Acolo ne aflăm”, spune Orban.

Ea a arătat că desi s-au făcut progrese mari în unele sectoare (infrastructură nouă, programe de sănătate noi, de exemplu în sprijiinul pacienților oncologici), realitatea arată că în continuare pacienții sunt trimiși la spitalele care performează, sunt cozi la anumite spitale de urgență sau spitale județene ori universitare, unde mașinile de salvare stau ore în șir, UPU-urile sunt colmatate și pacienții așteaptă cu zilele în UPU pentru că nu pot fi admisi în spital datorită lipsei de locuri.

“Asta este realitatea cu care ne confruntăm. Și lipsurile sunt din ce în ce mai vizibile în sistemul de sănătate. (…) Nu este problemă de bani. Bani există, aceiași bani trebuiesc redistribuiți corect acolo unde se oferă servicii medicale corecte și complete”, spune ea.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Orban afirmă că a venit timpul unui “moment zero” pentru sănătate, fără legătură cu zona politică: “Este, practic, imperios necesar să facem ceva, să ne dăm mâna și să încercăm să reclădim un sistem de sănătate corect, pentru că de aici pleacă siguranța unei națiuni, siguranța unei țări. Dacă avem un sistem de sănătate funcțional, atunci putem să vorbim și de un stat functional”.

Totodată, Orban a recunoscut că nu-și va ține promisiunea făcută la începutul mandatului de senator privind elaborarea unei noi legi a sănătății.

“Am bătut palma cu toții că venim cu o nouă lege, lege modernă, reală, pe sistemul de sănătate real și că astfel putem să rezolvăm inechitățile din sistem. Au trecut deja câțiva ani și vă spun, cu toată onestitatea și cu rușine în același timp, că nu o să avem o nouă legi a sănătății. O să avem poate cârpeli la legea sănătății și o să avem republicări, legi, amendamente și alte legi, multe mai mici care să vină să completeze legea sănătății. De ce? Pentru că nimeni nu a înțeles că trebuie să plecăm de undeva (…), că trebuie să resetăm totul de la zero”, afirmă ea.

Orban susține că în comisia parlamentară a apărut ideea că totul trebuie să plece de la digitalizare și că aceasta este cea mai importantă, replica ei fiind că sunt orașe întregi fără acces la un sistem informatic.

“Deci dacă plecăm de acolo, e din start cu crucea pe ea (…) Legea sănătății trebuie să plece de la realitățile sistemului de sănătate și de la nevoile sistemului de sănătate de la noi din țară”, completează Orban.

Prof Dr. Dorel Săndesc, Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență “Pius Brînzeu” Timișoara și totodată președinte, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SR ATI), a susținut că prin programul SAFE ar fi trebuit să fie alocate fonduri și pentru modernizarea spitalelor, pentru că și acestea au un rol important în eventualitatea unui război.

De asemenea, el a propus o implicare mai mare a Băncii Mondiale în susținerea investițiilor în sănătate, inclusiv prin finalizarea a altor două spitale regionale, la Târgu Mureș și Timișoara, dar și derularea unor programe de parteneriat public-privat.

“Avem o lege mai bună decât cea dinainte, care era practic inaplicabilă, dar un parteneriat public-privat poate aduce un supliment de finanțare vital într-o țară care stă prost cu finanțarea, ăsta este adevărul, și cred că ceea ce ar fi și mai important decât faptul că aduce un aport de investiție major și o expertiză în crearea de infrastructură modernă, ar fi acel model de PPP în care managementul investiției, până la recuperarea sumelor investite de către investitor, managementul să fie făcut profesionist, așa cum se întâmplă în multe modele de PPP, prin selecția, prin licitație internațională a companiei de management profesionist”, afirmă el.

Săndesc atrage totodată atenția că obiectivele mari, cum este o nouă clădire a Spitalului din Timișoara, finanțată de Banca Mondială, cu UPU, bloc operator, ATI și secție de Mari Arși, implică pe viitor costuri de întreținere foarte mari.

Doar la noua clădire din Timișoara, care va devein operațională anul viitor, electricitatea va costa aproximativ un milion de lei pe lună plus servicii și mentenanță la instalațiile extrem de complexe.

“Dacă nu se va găsi o soluție de susținere a acestor costuri, vom ajunge într-o situație dramatică în care fie vom aloca banii pentru sustenabilitatea acestor instalații, dar nu vom mai avea bani pentru medicamente pentru pacient, fie ele, și mai degraba asta va fi, în scurt timp se vor perima, se vor degrada și investiția se va pierde. Un program național poate fi o soluție de susținere financiară până când se va găsi un alt model de finanțare a acestor spitale”, propuse Săndesc.

O altă propunere a managerului vizează introducerea de servicii suplimentare pentru pacienți în spitalele publice, la cerere, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor vest-europene, ceea ce ar deschide piața pentru asiguratorii privați.

“Aceste servicii ar fi complementare, nu adverse, spitalelor private. Rolul sistemului privat este foarte important, iar aceste servicii suplimentare vor putea fi oferite de către spitalele publice la tarife un pic mai mici, pentru că totuși spitalul public nu investește în clădiri și echipamente așa cum o face privatul”, completează Săndesc.

Managerul a susținut, de asemenea, că este nevoie de la începutul lui 2027 de o creștere a tarifului pe caz ponderat, respectiv banii primiți de spitale pe serviciile prestate de la CNAS, tarif care din 2019 până în prezent a urcat cu doar 15%, în condițiile în care cheltuielile spitalelor au explodat, fiind înregistrate și creștere de peste 100%.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Va fi nevoie și de soluții pentru absolvenții de Medicină care pică examenul de rezidențiat, precum și pentru medicii rezidenți care nu trec examenul de spcialitate, ambele categorii trecând printr-o dramă și fiind condamnate să devină șomeri, mai spune Săndesc.

Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale “Victor Babeș” București, vede în investițiile recente în infrastructură și digitalizare principalele progrese ale sectorului medical, dar atrage atenția că spitalele publice continuă să se confrunte cu probleme structurale care le limitează capacitatea de a oferi servicii medicale eficiente.

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale managerului privește aplicarea neuniformă a reglementărilor din sistemul sanitar, în special în cazul infecțiilor asociate asistenței medicale. Deși există norme clare care prevăd că spitalele în care apar astfel de infecții trebuie să asigure tratamentul și izolarea pacienților, în practică, multe unități încearcă să transfere aceste cazuri către spitalele de boli infecțioase, inclusiv din cauza dificultăților de administrare a tratamentelor necesare, spune Simin Aysel Florescu.

Fenomenul generează o presiune suplimentară asupra unor spitale precum “Victor Babeș”, care ajung să preia pacienți peste capacitatea lor, în timp ce alte unități nu își asumă responsabilitățile care le revin.

Practica ar reflecta o problemă de mentalitate, în care regulile sunt acceptate în principiu, dar fiecare instituție încearcă să se considere o excepție: “Noi, ca nație, considerăm că orice reglementare legislativă este pentru altcineva și nu pentru noi. Adică noi suntem primii care suntem exceptați. (…) Lucrul ăsta generează un haos în sistem. (…) Este un adevărat război în sistem cu pasatul pacienților. Acest lucru nu este normal”.

O altă schimbare necesară este flexibilizarea managementului spitalelor publice. În opinia sa, managerii au la dispoziție instrumente administrative limitate, care nu le permit să recompenseze performanța, să gestioneze eficient personalul fără rezultate, să facă achiziții adaptate nevoilor reale sau să recruteze oameni pe baza unor criterii care să evalueze cu adevărat competențele și performanța profesională.

În aceste condiții, responsabilitatea managerială este mare, dar posibilitățile concrete de intervenție sunt reduse. Mai mult, creșterea complexității cazurilor medicale din ultimii ani face ca normarea actuală a personalului să nu mai reflecte realitatea din spitale. La “Victor Babeș”, managerul semnalează în special deficitul de asistenți medicali, infirmiere și îngrijitori, în condițiile în care tot mai mulți pacienți sunt imobilizați și necesită îngrijire permanentă și intervenții complexe.

Finanțarea spitalelor reprezintă un alt punct critic, în opinia managerului.

Astfel, tariful pe caz ponderat, utilizat în prezent pentru decontarea serviciilor medicale, nu reflectă costurile efective ale tratării pacienților, existând cazuri în care cheltuielile reale ajung la 100.000-200.000 de lei, în timp ce suma rambursată de Casa de Asigurări de Sănătate este de doar 28.000 de lei.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

O asemenea diferență devine greu de susținut pentru spitale, mai ales atunci când numărul pacienților cu nevoi medicale complexe este ridicat. În acest context, managerul consideră necesară alinierea decontărilor la costurile reale și includerea corespunzătoare a influențelor salariale în contractele cu Casa de Asigurări, subliniind că plata personalului medical trebuie privită ca o componentă firească a costului serviciilor de sănătate: “Tariful pe caz ponderat, în acest moment, nu are nicio legătură cu cheltuiala efectivă la pacient.

Absolut nicio legătură și asta vă garantez pe baza calculelor pe care le facem noi în spital. Sunt pacienți care au ca și cheltuieli efective sume de 100, 150.000, 200.000 de lei și la care suma rambursată conform legislației și tarifurilor actuale este de 28.000 de lei. Închipuiți-vă dacă ai 200 de pacienți în această situație cam ce înseamnă”.

Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Directorul General al Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), a atras atenția asupra modului în care sunt finanțate spitalele, considerând că actualul sistem de rambursare nu reflectă corect serviciile oferite și costurile reale.

Astfel, deși, în principiu, spitalele sunt plătite în funcție de complexitatea cazurilor tratate, în prezent există peste 40 de tarife diferite pentru același tip de serviciu medical. Aceeași intervenție medicală poate genera deci rambursări diferite, în funcție de spitalul în care este făcută, fără ca diferența să fie justificată de complexitatea actului medical. În opinia sa, acest mecanism afectează atât echitatea finanțării, cât și posibilitatea de a compara performanța spitalelor.

“Dacă cineva se duce la Colțea și are apendicectomie, de exemplu, spitalul primește, pe decontarea de la Casa de Asigurări, în jur de 3.000 de lei. Dacă aceeași persoană se duce sau s-ar fi dus la Municipal, care e un kilometru mai sus, primește 5.500 de lei, fiindcă tariful pe caz ponderat este diferit”, spune Vlădescu.

O soluție ar fi revenirea la un tarif național unic, calculat pe baza costurilor reale din spitale. Acesta ar permite ca aceeași intervenție să fie decontată la fel, indiferent de unitatea medicală în care este realizată, iar diferențele dintre spitale să fie date de calitatea și eficiența serviciilor.

Pentru a putea aplica un asemenea sistem, este însă nevoie de o metodologie unitară de colectare a datelor privind cheltuielile spitalelor.

Vlădescu subliniază și că investițiile în sănătate nu trebuie evaluate doar prin sumele cheltuite, ci mai ales prin rezultatele obținute.

Construirea unei clădiri sau achiziția unui echipament medical nu reprezintă automat o investiție eficientă dacă acestea nu sunt folosite și nu contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților. El oferă exemplul roboților chirurgicali da Vinci, despre care afirmă că, deși România se apropie de media europeană ca număr de echipamente raportat la populație, numărul intervențiilor realizate cu acestea este foarte mic.

Practic, din cei circa 30 de roboți existenți în România funcționează doar 2.

“Nu orice cheltuială în sănătate este o investiție. Dacă construim o clădire, dar în ea nu se întâmplă nimic, nu e o investiție, e o cheltuială. Dacă cumpărăm un aparat performant, dar acesta nu este utilizat, nu e o investiție, e o cheltuială. Ca să devină investiție, trebuie să ducă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Când ne uităm la sume foarte mari investite în sănătate, nu putem fi siguri că sunt mai mult decât cheltuieli. Trebuie să vedem și ce au produs”, accentuează Vlădescu.

O altă problemă este distribuția inegală a resurselor medicale în țară și lipsa unor criterii care să permită evaluarea corectă a spitalelor. În timp ce Bucureștiul, Timișoara și Clujul au un număr de angajați din sistemul medical raportat la populație peste media europeană, există județe precum Botoșani sau Vaslui în care personalul medical este mult sub acest nivel.

În plus, managerii de spitale nu pot fi evaluați corect atât timp cât unele unități primesc de două ori mai mulți bani pentru același serviciu sau beneficiază de finanțări suplimentare pentru echipamente, în timp ce altele nu au resurse nici pentru consumabile. În opinia directorului INMSS, managementul spitalelor nu poate funcționa eficient fără reguli de finanțare echitabile și fără instrumente care să permită compararea atât a resurselor utilizate, cât și a rezultatelor obținute.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Vlădescu atrage atenția și asupra rezultatelor slabe ale sistemului sanitar românesc, în condițiile în care România are cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din Europa, iar prevenția primește o finanțare de aproximativ trei ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Aceste probleme se reflectă inclusiv în indicatorii de mortalitate prevenibilă și tratabilă, unde România se află mult peste media europeană. În opinia sa, este nevoie de o schimbare de abordare: banii alocați sistemului trebuie să fie legați mai clar de serviciile efectiv furnizate și de rezultatele obținute, nu doar de funcționarea instituțiilor.

Constantin Poiană, Manager, Spitalul “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, a afimat că spitalul pe care îl conduce este una dintre instituțiile medicale penalizate și că miercuri va avea o audiență pe această temă la vicepreședinta CNAS.

“Am multe să îi spun și am multe să îi spun despre faptul că dacă un spital poate să facă performanță nic iîntr-un caz nu poate să fie penalizat pentru acest aspect”, a afirmat el.

Poiană a arătat că spitalul pe care îl conduce s-a transformat în opt ani dintr-o unitate care funcționa într-o clădire învechită, cu resurse limitate și circuite confuze, într-una cu un design modern, tehnologii noi și circuite clare.

VIDEO Statul vorbește de AI, dar lipește plicuri.

Spitalul are acum 84 de medici angajați, 6 linii de gardă, tehnologii moderne, inclusiv roboți holografici inteligenți la intrările principale, dezvoltați cu AI, precum și o clădire nouă, pentru deservirea ambulatoriului, finalizată în proporție de 98%.

Gradul de ocupare a paturilor era în 2025 de 86%, ceea ce plasa spitalul pe primul loc din județ, iar în primele nouă luni din 2026 indicatorul crescuse la 97%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

viewscnt

Adaugă Profit.ro ca sursa preferata in produsele Google pentru a-ți fi arătate doar știrile din România care te interesează.

Citeste in continuare
Ultimele ştiri

Anunțul săptămânii
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.3485 -0.0009-0.02 %
1 USD4.8665 +0.0065+0.13 %
1 GBP6.4173 +0.0070+0.11 %
1 CHF5.7981 +0.0165+0.29 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

  Noul standard în imobiliare.
Partenerii noștri
Cele mai citite