EXCLUSIV Guvernul pregătește un “bailout” de 1 miliard lei pentru trei asigurători de credit comercial. Taxele contribuabililor vor plăti daune în locul reasigurătorilor străini

EXCLUSIV Guvernul pregătește un “bailout” de 1 miliard lei pentru trei asigurători de credit comercial. Taxele contribuabililor vor plăti daune în locul reasigurătorilor străini

Sursa Foto: Inquam Photos. Autor: Octav Ganea

scris 5 iun 2020

Ministerul Finanțelor pregătește o schemă de ajutor de stat prin care vrea să garanteze 80% din despăgubirile pe care societățile ce asigură credite comerciale le-ar datora clienților asigurați pentru neîncasarea facturilor la timp. Scopul declarat al unei astfel de scheme, inspirate după cele aprobate în Germania și Danemarca, este evitarea unui blocaj al creditului comercial între firmele din România. Beneficiari direcți principali ar fi, însă, doar trei asigurători de credit comercial– Coface, Euler Hermes și Atradius – care au doar câteva mii de clienți mari în România, și reasigurătorii lor străini, în locul cărora contribuabilii români ar prelua obligațiile de despăgubire.

Beneficiile soluțiilor de semnătură electronică și chatbot în contextul economic actual CITEȘTE ȘI Beneficiile soluțiilor de semnătură electronică și chatbot în contextul economic actual

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Un lobby intens al celor trei societăți de asigurare a fost făcut în ultima perioadă la Guvern pentru ca și România să aplice schema de garantare pe care Germania și Danemarca și-au permis să le susțină în criza recentă. Astăzi, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație a mediului de afaceri, are o nouă întâlnire la Guvern pentru a discuta cu liderii Executivului stadiul de pregătire a unei astfel de scheme, căreia Finanțele ar trebui să-i aloce ultimul miliard de lei rămas disponibil din plafonul total de garanții pe care statul îl poate aloca, pe lângă IMM Invest și Prima Casă. Asigurătorii au insistat că garanțiile ar trebui acordate și pentru riscuri asumate de ei în trecut, pentru facturi emise de la începutul anului, nemulțumiți de o variantă în care Guvernul și-ar asuma doar pentru viitor astfel de obligații de despăgubire în locul lor, și acestea problematice pentru un buget ca al României. Vor, de asemenea, un plafon de garantare mult mai mare, deoarece au o expunere de 20-25 miliarde de lei, nu doar 1 miliard, arătând  că creditul comercial din țară depășește 300 miliarde lei, deși acesta e în mare parte neasigurat.

Cinci pași pentru relansarea și reinventarea afacerilor în epoca Covid-19 CITEȘTE ȘI Cinci pași pentru relansarea și reinventarea afacerilor în epoca Covid-19

Schema ar urma să fie derulată prin Fondul Român de Contragarantare, o instituție cu activitate aproape inexistentă până acum. Statul ar deveni, în fapt, reasigurătorul celor trei societăți de asigurare, preluând obligația de a plăti 80% din despăgubiri către clienți în schimbul a 52% din prime, ce ar fi virate la buget.

INFOGRAFICE Dobânzile la credite au scăzut. Marjele băncilor s-au redus abrupt CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE Dobânzile la credite au scăzut. Marjele băncilor s-au redus abrupt

O expunere a avantajelor unui ajutor de stat de genul acesta a fost prezentată pe larg în ultima perioadă și de economistul Iancu Guda, directorul general al Coface România, care a inclus-o și în cea mai recentă carte a sa ("Economia în vremea coronavirusului. Ghid de bune practici pentru antreprenori și politicile publice") printre măsurile care pot salva mediul de afaceri în contextul Covid-19. Societatea pe care Guda o conduce, asigurătorul de credit comercial Coface Romania, ar fi unul dintre cei trei beneficiari direcți principali ai garanțiilor de stat și a participat la discuții cu Guvernul pentru a obține aprobarea unui plafon de garanții de la buget din care să se plătească despăgubiri clienților asigurați de compania sa.

„Creierul” operațiunilor care coordonează intervențiile în caz de dezastre, echipat cu aparatură de ultimă generație în valoare de peste 500.000 de lei provenind din donații CITEȘTE ȘI „Creierul” operațiunilor care coordonează intervențiile în caz de dezastre, echipat cu aparatură de ultimă generație în valoare de peste 500.000 de lei provenind din donații

Riscul blocajului financiar, al facturilor plătite cu întârziere sau deloc, este real în perioadă de criză. Germania, cu un buget imens și fără probleme de deficit, și-a permis să aprobe printre multe alte ajutoare și preluarea parțială a acestui risc de către stat. Nu garantând direct plățile de facturi dintre firme de la buget, ci preluând riscul de la societățile care încheie asigurări de credit comercial. Asigurătorii cedează statului 65% din primele încasate, iar bugetul Germaniei plătește despăgubirile în locul lor dacă riscul de neplată se produce.

Un fel de “nationalizare” parțială a activității de asigurare credit comercial sau de bailout din banii contribuabililor pentru asigurători și reasigurătorii lor, pe care Germania a hotărât că și-l permite pentru că asigurătorii amenințau că altfel își vor reduce expunerea pe astfel de polițe.

Interviu SARTO despre premium în Business - Andrea Catto, Commercial Manager pentru Europa de Sud la flydubai CITEȘTE ȘI Interviu SARTO despre premium în Business - Andrea Catto, Commercial Manager pentru Europa de Sud la flydubai

În România, diferența semnificativă față de Germania nu este doar de dimensiune a bugetului de stat și de ce ajutoare își permite sau nu acesta să acorde. Conceptul schemei, în care beneficiari direcți ai garanțiilor sunt societățile de asigurare, limitează impactul ajutorului la aceste companii (plătește despăgubiri în locul lor) și la firmele asigurate de acestea și partenerii lor.

În Germania, asigurările de credit comercial sunt mult mai răspândite, iar beneficiarii totali mai numeroși. În România, se asigură mult mai puține firme, iar cele mici nu își permit. Beneficiari direcți ai garanțiilor de stat ar fi doar trei asigurători (Coface, Euler Hermes și Atradius ,cu acționari străini mari), Coface având portofoliul cel mai mare, și clienții acestora, doar câteva mii la număr, companii mari.

La rândul lor, și acești clienți au parteneri, dar marea majoritatea a firmelor mici din România, cele mai afectate în această criză, ar rămâne neprotejate de un astfel de model de ajutor de stat.

Acordarea garanției de stat doar prin intermediul celor societăților specializate în asigurări de credite comerciale, așa cum se propune în schema discutată la Guvern, exclude alte forme de asigurare de credit comercial și clienții acestora – factoringul bancar. De fapt, și băncile pot ajunge beneficiari indirecți ai schemei de garantare, pentru riscul de neplată a facturilor preluate de la clienți, dacă au încheiat mai departe asigurare la Coface, Euler Hermes sau Atradius. Unele bănci, precum BRD, au, altele nu.

În lipsa unor garanții de stat, despăgubirea pentru neîncasarea facturilor este plătită de asiguratori, care recuperează mai departe paguba de la reasigurători străini, cărora le-au plătit prime de reasigurare. Cu schema de garantare, pentru facturile neplătite între firmele ce și-au permis să se asigure, contribuabilii plătesc în locul asigurătorilor și reasigurătorilor străni, statul având dreptul în viitor să încerce recuperarea prejudiciului. 

ULTIMA ORĂ Conflict de muncă la Omniasig CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Conflict de muncă la Omniasig

O problemă este că riscul ca aceste garanții de stat să fie executate, iar banii să plece rapid din buget către beneficiari direcți (societățile de asigurare) este mult mai mare decât la alte garanții, gen Prima Casă. În fapt, statul ar începe să plătească imediat bani de la buget pentru că neplata facturilor între firme are un risc mult mai mare decât neplata ratelor la un credit ipotecar Prima Casă.

Variante discutate la Guvern pentru garantarea de către stat a asigurărilor de creditul comercial

În schema discutată de Executiv, Ministerul Finantelor Publice, în calitate de furnizor de ajutor de stat, ar garanta o cotă-parte din despăgubirile datorate pentru creditele comerciale (furnizor) asigurate de către asigurători clientilor săi. Administratorul schemei ar urma să fie Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

Guvernul ia în calcul aplicarea schemei doar pentru viitor, de la intrarea în vigoare și pănă la finele anului 2020. Asigurătorii vor să le fie salvate portofoliile și pe riscurile preluate de la începutul anului sau măcar de la începutul stării de urgență, din 15 martie.

ACOPERIRE

Dacă ar obține autorizarea Comisiei Europene, schema ar urma să acopere:
- Creanțe către cumpărători din România, cât și din alte țări (export). Facturi emise pentru livrări făcute în perioada valabilității schemei, indiferent de data la care se produce plata despăgubirii (inclusiv despăgubiri plătite după data de 31.12.2020)
- Polițe emise înainte și după data intrării în vigoare (și până la 31 decembrie 2020)
- Daune despăgubite pentru creanțe neîncasate născute din facturi emise pentru livrări după data intrării în vigoare și pâna la 31 decembrie 2020
- Despagubiri a căror plată poate fi făcuta și dupa 31 decembrie 2020 (datorită perioadei maxime de credit, perioadei de notificare, de așteptare și de soluționare a dosarelor)

BUGET

Bugetul aferent schemei ar putea fi de 1 miliard lei, suportat din bugetul Ministerului de Finante prin alocarea unui plafon Fondului Român de Contragarantare (FRC). Plafonul acordat de FRC asiguratorilor va fi alocat proporțional cu expunerea aprobată de fiecare dintre asigurători la data stabilită pentru stabilirea expunerii de referință.

BENEFICIARI

Beneficiarii schemei urmează să fie întreprinderile active în sectorul asigurării de credit comercial cu sediul în România și sucursale/filiale ale asigurătorilor de credit comercial străini.

IMPLEMENTARE

Pentru implementarea schemei, FRC urmează să încheie cu asigurătorii acorduri de garantare cu reguli detaliate privind acordarea garanției, monitorizarea acesteia și plata creanțelor neîncasate până la valorile maximale stabilite cu fiecare asigurător în parte.

-Asigurătorii evaluează creditele comerciale acordate de asigurații săi, cu sediul în Romania, și asigură riscul aferent tranzacțiilor comerciale între companii, preluând riscul de neîncasare a creanțelor la scadența stabilită între furnizor și cumpărător.

EXCLUSIV Neînțelegeri mari la SIF Oltenia. O AGA în sală și o AGA pe caldarâm CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Neînțelegeri mari la SIF Oltenia. O AGA în sală și o AGA pe caldarâm

-În cazul unei pierderi, Ministerul Finanțelor Publice ar plăti 80% din suma neîncasată sau nerecuperată de Asigurător și plătită de către acesta cu titlu de despăgubire. Plata se face la solicitarea Asigurătorului după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a fiecărui debitor în parte. În suma solicitată de către Asigurător în momentul producerii riscului, nu sunt incluse comisioane și accesorii aferente sumei asigurate de către Asigurător și platită de către acesta.

- Asigurătorii vor plăti către Ministerul Finantelor o prima de reasigurare în procent de  52% din valorea primelor de asigurare stabilite pentru creantele acoperite de schema si încasate.

- Statul va încuraja firmele să se aigure, subvenționând plata primei de asigurare pe perioada desfasurarii schemei, in cuantum de 25% din primă, în scopul cresterii gradului de accesibilitate a asigurarii de credit si cresterii penetrarii pentru un numar cat mai mare de companii.

Prin acordurile încheiate de stat cu asigurătorii, aceștia își vor asuma implementarea unei mecanism prin care, pentru primele de asigurare calculate pentru creanțele generate în perioada schemei, se vor emite și deconturi pentru diminuarea primelor platite cu valoarea subventiei. Valoarea acestor deconturi va fi dedusă din prima de reasigurare plătibila catre FRC (acesta însemnând că remunerarea netă a statului va fi de 27%).

- Pentru creanțele care fac obiectul schemei de garantare perioada de grație se reduce la 3 luni (față de 5 luni în produsele standard ale asigurătorilor), în scopul asigurării lichidității în piață.

- Menținerea apetitului de risc se va înțelege prin acoperirea debitorilor care nu s-au confruntat cu dificultăți înainte de data intrării în vigoare a schemei și care se confruntă cu dificultăți ca urmare a pandemiei de COVID-19. Totuși, aceasta se bazează pe înțelegerea reciprocă dintre părți că limitele se pot reduce astfel:

a) limitele pentru societățile pentru care monitorizarea riscului de către asigurător indică o creștere semnificativă a probabilității intrării în insovență și care în mod normal ar conduce la anularea parțial sau integral a limitelor de credit și pentru care măsurile fundamentale de ajutor nu sunt predictibile; sau

b) limitele pentru societățile pentru care a fost raportată o pierdere asiguratorului, cu excepția cazului în care aceasta poate fi remediată în alt fel; sau

c) limitele de care asiguratul acoperit nu are nevoie din cauza reducerii cifrei sale de afaceri; sau

d) limitele pentru societățile care fac obiectul sau vor face obiectul unor sancțiuni.

Asigurătorii vor aplicare retroactivă și plafon și mai mare de garanții

Opinia asigurătorilor transmisă Guvernului este că suma alocata schemei (plafon propus de 1 miliard de lei) este insuficientă. Ei estimează că expunerea asigurătorilor este de 20-25 miliarde de lei, ceea ce arată un nivel redus de garantare, dacă plafonul rămane la 1 miliard doar.

EXCLUSIV. Fostul președinte al Depozitarului, Marius Moldovan, noul șef executiv SIF Transilvania. Mihai Fercală - revocat după un sfert de veac. Este preluată o societate cu dețineri în turism paralizate de virus CITEȘTE ȘI EXCLUSIV. Fostul președinte al Depozitarului, Marius Moldovan, noul șef executiv SIF Transilvania. Mihai Fercală - revocat după un sfert de veac. Este preluată o societate cu dețineri în turism paralizate de virus

Asigurătorii susțin că suma creditului comercial în piata este peste 300 miliarde de lei, iar garanția ar trebui raportată la această valoare. Ei încearcă să arate că valoarea garanției nu înseamnă automat si executarea ei în suma respective și promit că vor continua sa aplice principiile de subscriere cu aceeasi responsabiltate, ca și când n-ar exista garanția în spate, în scopul minimizării daunelor.

Societățile de asigurare care ar urma să beneficieze de schemă nu sunt de acord nici cu aplicarea doar pentru viitor. Spun că data de începere a schemei este esential să fie 1 Ianuarie 2020 (sau cel mai târziu 15 martie 2020), data confirmării impactului Covid și aprobării stării de urgență, susținând că doar așa se poate menține garantarie creditului comercial la un nivel cât mai apropiat de nivelul anterior. Dacă s-ar aplica doar pe 6 luni, asigurătorii susțin că ar putea evalua negativ oportunitatea de a o aplica, pentru că efortul ar fi prea mare pentru un impact prea mic, o amenințare că expunerile lor vor fi reduse, iar fințarea și lichiditatea din piață vor scădea.

În opinia lor, data de inceput ar trebui determinată în funcție de un impact optim. Se consideră că retroactivitatea nu ar fi nelegală în acest caz deoarece a fost deja asumată în schemele altor state EU, aprobate de Comisia Europeană, schema are un caracter excepțional, fiind reglementata de un cadru de intervenție în economie fără precedent. În plus, susțin asigurătorii în fața Guvernului, evenimentele de neplată încă nu au fost notificate către asigurători, despagubirile urmând a fi plătite în perioada următoare, pe perioada schemei (se poate prevedea în mod expres că nu se vor garanta despăgubiri plătite inainte de data intrarii in vigoare a schemei).

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
asigurari
facturi
bailout
ajutor de stat
garantii
coface
euler hermes
minsiterul finantelor