S-a discutat despre execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în actuala evaluare a ratingului de țară.
"Principalul nostru argument rămâne execuția bugetară. Cifrele arată că ajustarea nu este doar una de deficit, ci una care începe să se vadă în structura bugetului.
Am demonstrat că putem reduce deficitul și ține cheltuielile sub control, în timp ce protejăm investițiile finanțate din fonduri europene și orientăm mai mult din resurse către proiectele cu impact economic ridicat. Rezultatele ultimelor luni continuă să confirme ajustarea începută anul trecut și susțin argumentele pe care le-am prezentat astăzi privind realizarea țintelor asumate pentru acest an.
Am discutat deschis și despre dificultățile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice, presiunile externe și cele asupra costurilor de finanțare, prezentând totodată și strategia Ministerului Finanțelor pentru următoarea etapă. Accentul principal rămâne pe disciplina cheltuielilor, prioritizarea investițiilor și valorificarea fondurilor europene.

Mesajul pe care l-am transmis este simplu: România trebuie să continue ceea ce a început. Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale. Credibilitatea externă depinde atât de rezultatele obținute, cât și de capacitatea noastră de a avea continuitate, atât în privința reformelor, cât și în respectarea angajamentelor asumate.
Menținerea ratingului de investiții rămâne principalul obiectiv al acestei perioade. De acest aspect depind condițiile în care România se finanțează, încrederea investitorilor și resursele pe care le putem direcționa către dezvoltare, în loc să le consumăm pe dobânzi.
Suntem într-un moment important al acestei evaluări și avem argumente mai solide decât în urmă cu câteva luni. Dar un rating de investiții nu se apără prin declarații, ci prin execuție, predictibilitate și continuitatea deciziilor fiscale.
De aceea, câteva elemente sunt esențiale în perioada următoare: continuitatea consolidării fiscale, construcția unui buget credibil și realist pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și valorificarea fondurilor europene pentru susținerea creșterii economice, precum și continuarea măsurilor structurale care reduc deficitul pe termen mediu. Ambiția noastră nu este doar reducerea deficitului, ci și să construim o economie mai competitivă, bazată pe investiții, producție și capital privat, cu finanțe publice solide și costuri de finanțare mai mici pe termen lung", spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Standard & Poor’s ar urma să anunțe săptămâna viitoare, la începutul lunii octombrie, rating-ul pentru România.
Economia, potrivit estimărilor S&P, va stagna anul acesta, urmând să își reia creșterea de anul următor, cu un avans de 2,5%, cel mai rapid după creșterea de 4,5% din 2022.
"Dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a deficitului contului curent și deficitului fiscal al României, pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să fie format în următoarele săptămâni", arată S&P.
S&P a confirmat ratingurile de credit suverane pe termen lung și scurt la „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă.
"Conform Regulamentului UE CRA, abaterile de la calendarul anunțat sunt permise numai în circumstanțe limitate și trebuie să fie însoțite de o explicație detaliată a motivelor abaterii. În acest caz, motivul abaterii este destrămarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României. Următoarea publicare programată a ratingului suveran pentru România este 2 octombrie 2026", explică agenția de rating.
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor sale externe vor rămâne ridicate în următoarele șase până la 12 luni. Perspectiva reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României la schimbările încrederii investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanțare externă și a deținerilor crescute de datorie publică ale nerezidenților.
S&P ar putea reduce ratingul pentru România dacă impasul guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la o incapacitate de a reduce în continuare deficitul bugetar în 2027. De asemenea, atragerea de fonduri UE sub așteptări, ar afecta evoluția economiei și consolidarea fiscală. De asemenea, riscuri pentru ratingul României ar putea veni și dintr-o perturbare mai gravă pe piețele energetice, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.
Agenția de rating nota evoluția bună a deficitului în primele trei luni, cu 1% din PIB, dar atrage atenția că și la 6,25 din PIB, cât este ținta pentru anul acesta, deficitul este foarte ridicat.
"Chiar dacă măsurile fiscale de atenuare a impactului prețurilor mai mari la energie rămân limitate, deficitele bugetare vor rămâne ridicate. Preconizăm un deficit bugetar pe întregul an de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate în rândul statelor monitorizate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Îndatorarea în creștere din ultimii cinci ani a fost finanțată în mare măsură pe fond extern, investitorii din afara țării deținând peste jumătate din stocul datoriei guvernamentale. Estimăm că nevoile de finanțare externă ale economiei României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026. În același timp, recunoaștem strategia de finanțare a Trezoreriei de a limita emisiunea brută și netă de euroobligațiuni în 2026, concentrându-se pe alternative interne și fonduri UE", arată analiștii S&P în raportul de evaluare.
PIB va stagna anul acesta, dar 2027 va aduce o rată de creștere de 2,5%, după 0,7% în 2025, 0,9% în 2024, 2,3% în 2023 și 4,2% în 2022.
"Preconizăm o stagnare a PIB-ului real în acest an, urmată de o revenire la 2,5% în 2027. Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale și de inflația ridicată (10,7% față de anul precedent în aprilie), care a fost parțial determinată de creșterea costurilor combustibililor și energiei generată de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, cererea de forță de muncă se diminuează, după cum arată încetinirea creșterii salariilor nete sub ritmul inflației, care a fost stimulată de creșterile de impozite și de liberalizarea prețurilor reglementate. Pe măsură ce fondurile UE sunt accesate în 2026, preconizăm că o creștere a investițiilor publice va preveni o recesiune pe întreg anul", notează S&P.















