VIDEO Acuzații de mafie și stare de alertă cerută în București și Ilfov. Arderi ilegale în Sintești - Ministrul Mediului

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a cerut, joi, prefecturilor Ilfov și București instituirea unei stări de alertă, în urma arderilor ilegale din Sintești, prin care să se activeze mecanismele competente pentru zona în care se produc arderile ilegale și să se facă monitorizare, 24 de ore din 24.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ McDonald’s. Schimbă restaurantele și meniul cu opțiuni mai sănătoase, inclusiv preparate din ouă. Investiții de miliarde dolari în următorul deceniu

"Am trimis astăzi o solicitare expresă către Prefectura Ilfov și către Prefectura București, să fie instituită o stare de alertă. Practic, Prefecturii Ilfov îi cerem să activeze mecanismele competente pentru zona în care se produc arderile ilegale și să putem să instituim filtre, 24 din 24 monitorizare, să putem să avem măsuri de intervenție mult mai rapide, iar Prefecturii București îi cerem să se coordoneze ca răspuns, alături de celelalte autorități", a anunțat ministrul interimar al Mediului.

Diana Buzoianu a precizat că Sintești are patru zone de acces.

"Nu vorbim de o zonă în care să spui că sunt o sută de drumuri și nu știi cum ai putea să oprești venirea unor camioane umplute cu deșeuri, care apoi ajung pe câmp să fie arse. Cerem un control asupra transportatorilor și asupra traseului deșeurilor, asta împreună cu poliția, cu Garda de Mediu.

Vom cere în ședința care sperăm că va fi convocată de către cele două prefecturi inclusiv o monitorizare, repet, permanentă, 24 din 24, pe cele patru puncte de acces în zona Sintești. Vom cere implicarea efectivă a primărilor și a poliției locale", a menționat Buzoianu.

Ministrul interimar al Mediului a arătat că au avut întâlniri inclusiv cu primarii din zonă iar o parte dintre ei le-au spus că nu pot aloca nici măcar un singur om pentru această luptă, ceea ce este absolut aberant.

CITEȘTE ȘI Focar de pestă porcină africană în România. Aproape 6.000 de porci vor fi sacrificați la o fermă din județul Buzău

"Până când nu vom înțelege că nu mai putem să avem o zonă, un focar constant care ne pune viața în pericol, milioane de bucureștieni și de ilfoveni sunt expuși la particule toxice în fiecare zi, în momentul în care sunt arderile respective, până când nu vom înțelege asta și până când nu vom înțelege că mafia din spatele acestei comunități câștigă zeci de milioane în fiecare an, iar noi nu suntem dispuși să alocăm 20 de oameni, 30 de oameni care să se mobilizeze câteva luni de zile pentru a opri arderele ilegale din Sintești, până când nu vom înțelege toate aceste lucruri, vom continua să avem exact același fenomen infracțional pentru ani de zile", a subliniat ministrul Mediului.

Diana Buzoianu a ținut să precizeze că nu a existat nici măcar o singură perioadă în ultimii zeci de ani de zile în care, cu adevărat, să fie oprită această mafie care și astăzi continuă să facă ravagii.

"Este clar că nu au lucrat de-a lungul ultimilor ani de zile toate autoritățile competente care ar fi putut să ia măsuri în acest caz. Avem, de asemenea, studii făcute de experți academiceni (..) care, de asemenea, au scos la iveală studii și ne arată cum particulele care provin din arderile de deșeuri, evident aici depinzând foarte mult și substanțele care sunt arse, materialele care sunt arse, dar aceste deșeuri ilegale arse pot avea și de până la 5 și 40 de ori mai multe emisii de PM10 decât pot avea arderile de lemn uscat. Între 5 și 40 de ori mai mult", a explicat ea.

Ministrul a anunțat că are în dezbatere publică, și va transmite în timp record proiectul de hotărâre de guvern care să limiteze posibilitatea persoanelor fizice de a mai da mai mult de 500 kg de metal anual sau 500 kg de echipamente electronice către colectori.

CITEȘTE ȘI Prima mișcare a fraților Pavăl (Dedeman) cu magazinele Carrefour. Aduc din nou producătorii locali la București, continuând programul „De aici, de aproape”

"Astăzi nu există o astfel de limitare și ce vedem este că comunități care se ocupă cu infracțiuni pot duce la același colector sau la mai mulți colectori cantități absolut fabuloase și de peste câteva sute de tone în fiecare an, nimeni nepunându-și întrebarea legitimă, de unde ar putea o persoană, într-un mod legal, să aducă la operator 500 de tone de metale într-un singur an de zile? Cred că răspunsul este absolut evident. Nu se poate, nu există o activitate umană care să genereze natural, organic, cantități de 500 de tone, de 1000 de tone, care să ajungă la colector și să nu aibă, de fapt, în spate un întreg sistem infracțional care este bine pus la punct", a menționat Buzoianu.

Ministrul a mai arătat că este foarte clar că comunitatea din Sintești, de fapt, nu este cea care se îmbogățește de pe urma acestor arderi ilegale.

"Vom cere în cadrul ședinței, care sperăm, repet, să fie convocată de către prefecturi, ca să poată să fie stabilită starea de alertă, inclusiv ANAF-ului și AFM-ului să urmărească traseul tuturor documentelor, banilor care pleacă mai departe sau vin din această afacere, pentru că, de fapt, în spate noi avem niște mafii care câștigă zeci de milioane de lei, în fiecare an", a afirmat Diana Buzoianu.

Cel mai mare reciclator maghiar de sticlă vine pe piața locală

Sucursala are sediul la Oradea și activități de recuperare a materialelor reciclabile.

RE-Glass acoperă astăzi întreg teritoriul Ungariei și procesează mai multe categorii de sticlă (de ambalaj și plată, parbrize auto, sticlă laminată, industrială sau provenită din panouri solare), transformând deșeurile în materie primă secundară destinată industriei sticlei.

Compania este succesoarea Fer-Marik Kft., o afacere de familie înființată în 2000 la Orosháza.

Antreprenorul Mátyás Máthé a devenit noul proprietar în 2016, alături de actualul managing director, Ferenc Aszódi.

CITEȘTE ȘI VIDEO VIRAL Castraveți dați gratis, direct din solar. "Nu-i vrăjeală, nu-i nimic!"

Ulterior, compania și-a extins activitatea și a făcut investiții în linii de sortare și procesare a sticlei, inclusiv un proiect de 2,4 milioane euro finalizat în 2024, an în care a devenit operațional sistemul național de garanție-returnare din Ungaria, care a crescut cantitatea de sticlă recuperabilă disponibilă pentru procesare.

RE-Glass are trei centre operaționale importante: Orosháza (sediul central și principala unitate de procesare), Budapesta (punct de colectare) și Mezőörs (instalație pentru procesarea sticlei plate).

Potrivit unui dintre partenerii RE-Glass, Homm, compania a primit deșeuri industriale de sticlă din România, inclusiv prin intermediul partenerului român Eurobonus. Totodată, sursa citată menționează exporturi de sticlă către România și Italia, tot prin Eurobonus.

CITEȘTE ȘI FOTO INEDIT Bere gratis în România, pentru cine primește mesaje vocale de minimum 2 minute prin WhatsApp. Condițiile Heineken

RE-Glass a anunțat că în ultimul an a colectat și procesat o cantitate de 42.000 de tone de deșeuri de sticlă.

Raportul pe 2025 indică o cifră de afaceri de 12,6 milioane euro și un profit net de 2,4 milioane euro.