Depozitarul Central vede conturile înregistrate în Secțiunea 1 rezultate din programul de privatizare în masă de acum peste 20 de ani ca pe un balast și vizează reducerea acestui segment. Proiecte există pentru punerea în mișcare a activelor acestora, însă cu avertismente că acestea riscă să încalce dreptul de proprietate.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Încercări de realizare a unei piețe de capital mai suple sau hoitari în jurul unui „stârv” apetisant, valorând cât o tranșă de la Fondul Monetar Internațional? Depozitarul Central vizează reducerea Secțiunii 1, care înglobează deținerile a 8,51 milioane români care au dobândit pachete de acțiuni prin programul de privatizarea în masă de la jumătatea anilor ’90 și pe care nu le-au mutat la un broker.
Pentru că nu mai generează venituri consistente, raportate la costuri, Depozitarul are în vedere introducerea mai multor facilități pentru a scăpa de aceste conturi, inclusiv transferurile gratuite ale acțiunilor pe conturi deschise de investitori la intermediari sau consultări fără cost ale extraselor de cont de către proprietari la diversele evenimente ale pieței de capital.
Ritmul este, însă, redus și proiecte sunt pentru reducerea semnificativă a acestui segment al Depozitarului. Desființarea cu totul a secțiunii este contracarată de reprezentanți ai pieței de capital pentru motivul că aceste dețineri nu pot fi înstrăinate sau diluate în detrimentul proprietarilor lor.
Un avertisment în acest sens a fost lansat într-un eveniment al pieței de capital de către Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor: „Nu putem desființa Secțiunea 1 și este o discuție prostească. Nu putem încălca dreptul de proprietate.”
Tendința a fost de reducere a acestei Secțiuni pe măsură ce unii dintre acționari și-au înstrăinat pachetele sau le-au mutat pe conturi ale brokerilor, în Secțiunea 2, însă ritmul s-a redus în ultimii ani. Astfel, dacă punctul de plecare a fost cu 18,75 milioane conturi, în 2014 acestea se înjumătățiseră la 8,90 milioane conturi, însă de atunci mai puțin de 400.000 dintre acestea au fost lichidate în decursul a 3 ani.
Depozitarul Central percepe aceste conturi ca pe un balast. Dacă acestea încă au realizat peste 30% din veniturile instituției în anii 2014-2015, în 2016 au mai reprezentat doar 26% din totalul încasărilor, iar în primele 7 luni ale acestui an procentajul s-a redus la 25% din venituri.
Lucian Isac, director general la SSIF Estinvest, afirmă, însă, că, atât timp cât proprietarii nu dispun altceva, acțiunile lor nu pot fi mutate. Acestea, practic, nu au alt loc mai bun unde să rămână decât la Depozitar.
În această vară, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Mircea Ursache declara pentru Profit.ro că la instituția pe care o reprezintă s-au strâns nu mai puțin de 3 proiecte privind Secțiunea 1. Alături de varianta consolidării acțiunilor pe care a avut-o în vedere prima dată SIF Moldova (SIF2), oficialul mai menționa un proiect al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Acesta a fost amintit de Marius Moldovan, președinte al Consiliului de Administrație al Depozitarului Central. Este vorba despre posibilitatea concentrării acestora într-un fond, varianta urmând să fie una asupra căreia va ajunge la o concluzie BERD în cadrul unui proiect regional care mai vizează Macedonia, Bulgaria și Serbia.
Fostul director general al BVB, polonezul Ludwik Sobolewski, estima, în urmă cu 2 ani, la 350 milioane euro valoarea deținerilor înregistrate la Secțiunea 1 și spunea că acestea ar trebui să intre în circuitul de tranzacționare, fie comasate într-un fond, fie preluate pe conturi ale caselor de brokeraj.
Dan Paul de la Asociația Brokerilor consideră neviabile astfel de proiecte. „Și ce facem?! Le alocăm către brokeri?... Aleator? La cei mari? La cei mici?” Expunerea sa subliniază hazardul moral al unei astfel de decizii și faptul că asemenea dispuneri nu pot fi făcute peste capul proprietarilor de drept. Se impune așadar ca Secțiunea 1 să fie păstrată în actuala formă. „Nu putem să zburăm toate acele acțiuni dintr-o dată”, mai spune Paul.
Unde găsim cuponarii... pe hartă
Cei mai puțini acționari înregistrați în Secțiunea 1 a Depozitarului sunt din județul Covasna, respectiv aproximativ 79.000 de persoane, iar cei mai mulți, respectiv circa 321.000 de cuponari sunt din județul Prahova. În București sunt nu mai puțin de aproximativ 918.000 de investitori, în timp ce numere consistente găsim și în alte județe: Dolj (296.000 de persoane), Constanța (295.000 de persoane), Iași (281.000 de persoane), Timiș (270.000 de persoane), Bacău (261.000 de persoane), Suceava (256.000 de persoane), Galați (249.000 de persoane), Cluj (247.000 de persoane) și Brașov (241.000 de persoane).
Există deja un precedent pentru a preveni lichidarea forțată a conturilor
SIF Moldova (SIF2) a încercat la începutul anului trecut să îi scoată din acționariat pe cei aproximativ 5 milioane de deținători ai așa-numitelor „SIF-uri reziduale”, de asemenea, dobândite prin programul de privatizare în masă. Acțiunea a fost blocată în justiție de un demers la Tribunalul Bacău al Asociației Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC). Deși aceasta a pierdut procesul pe fond, termenele de judecată au fost amânate sucesiv, astfel că operațiunea de piață de consolidare a valorii nominale a acțiunilor a fost scoasă din calendarul votat de acționari și astfel „trântită” de AIPC.
Ulterior, SIF Moldova a revenit în a doua parte, dar prospectul pentru operațiune a fost respins de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Vicepreședintele Ursache afirmase că nu există temei legal pentru o astfel de consolidare și ar fi nevoie de prevederi noi în legislația primară. Asociația Investitorilor denunțase că, de facto, demersul SIF Moldova reprezintă o expropriere a micilor acționari.
