Cu experiență la WOOD & Company, cel mai activ broker pe acțiunile Fondului Proprietatea, Ovidiu Fer și-a depus candidatura pentru un loc în Comitetul Reprezentanților FP. Deși propunerea sa este din partea fondului Alpha Quest, cu prezență pe segmentul puctelor de restituire și care are o deținere marginală, el mizează că va atrage susținerea fondurilor de pensii românești. Dacă va fi ales în board, Fer va propune spre o „analiză temeinică” varianta unei lichidizări mai accelerate a Fondului, cu distribuire masive de cash către acționari, în principal prin dividende, care să aducă emitentul emblemă al deceniului trecut la o entitate cu valoare de 10 ori mai mică. „Așa cum arată structura acționariatului, piața și oportunitățile de pe aici, eu cred că poți să faci asta într-un termen mai scurt.”
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Sunt perspective ca Fondul Proprietatea (FP) să nu devieze foarte mult de la funcția pentru care a fost creat, de despăgubire a persoanelor vătămate de regimul socialist de inspirație sovietică, și să nu lâncezească precum SIF-urile într-o prezență tot mai periferică la bursă ca artefact al unei epoci trecute. La alegerile pentru Comitetului Reprezentanților de la Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 13 noiembrie numele unui candidat care are o viziune pentru lichidizarea mai rapidă a emitentului va fi pe buletinele de vot.
Ovidiu Fer, care în anii 2007-2013 a lucrat la WOOD & Company – brokerul cel mai activ de pe acțiunile FP și care a adus Elliott Associates a miliardarului Paul Singer la o deținere de peste 20% din Fond – și-a depus candidatura pentru a ocupa poziția în board eliberată prin demisia de luna trecută a lui Steven van Groningen, CEO la Raiffeisen Bank România.
Este practic, prima propunere clară pe care acționarii o au pentru o viziune de returnare mai rapidă a cash-ului, într-un ritm pe care Fer îl vede dublat. Astfel, dacă Fondul și-a redus dimensiunea la 2 miliarde euro, de la 4 miliarde euro, în 10 ani de la listare, acum, printr-o strategie agresivă de vânzare a pachetelor deținute la companii listate și de valorificare prin produse sintetice a participațiilor la societăți necotate, Fondul ar putea ajunge la o dimensiune de numai 200 milioane de euro în 4-5 ani, diferența de valoare urmând să plece către acționari.
Candidura lui Fer vine prin J&T Banka, custodele fondului de investiții Alpha Quest, înregistrat în Malta, dar cu acționari din Cehia și Slovacia și care a realizat plasamente de 100 milioane euro în punctele de retrocedare de la Agenția Națională de Restituire a Proprietăților (ANRP), concentrând 10% din valoarea emisiunilor. Entitatea are o deținere, prin custode, de numai 1 milion de acțiuni FP, în prezent cu o valoare de numai 1,3 milioane lei, dar candidatul său vizează atragerea susținerii fondurilor de pensii la votul din AGA.
În prezent, scenariul de bază este acela al unei lichidizări a Fondului într-un ritm apropiat celui din deceniul trecut, cu înstrăinări succesive a câte 2-5% din dețineri prin intemediul pieței de capital, pentru companiile cotate din portofoliu – OMV Petrom (SNP), Nuclearelectrica (SNN), Alro Slatina (ALR) – în paralel cu așteptarea unor noi listări din partea statului pentru valorificarea participațiilor la Hidroelectrica, Aeroporturi București, Salrom.
De ce este improbabilă angajarea FP într-o politică activă de reinvestire la BVB
Alternativa angrenării Fondului într-o politică de investiții pe bursa românească este greu de justificat din perspectiva existenței unui discount de aproximativ 20% cu care emitentul se tranzacționează față de activul net, consideră Fer. Practic, managementul trebuie să se asigure că identifică oportunitățile de plasamente în companii de creștere care să aibă randamente superioare ecartului dintre capitalizare și valoarea intrinsecă a deținerilor.
Este și motivul pentru care până în prezent administratorii FP de la compania financiară americană Franklin Templeton au avut ca obiectiv de investiție propriile acțiuni ale Fondului, ca cel mai bun plasament de la BVB. „Când fondul tău se tranzacționează la 60% discount, nu prea ai cum să investești în altceva”, spune Fer, care are o diplomă MBA la INSEAD în Franța, când, în calitate de student, a fost consultant pentru Elliott Asociates în acțiunea din justiție cu Ioana Sfârâială, cea care a încercat invalidarea deciziilor de numire a administratorului Franklin Templeton la începutul deceniului trecut.
Un alt argument împotriva investițiilor îl reprezintă conflictul de interese pentru că pe aceleași active-țintă ar urma să se concureze Fondul și acționarii săi, în principal din zona fondurilor de pensii, care în prezent concentrează peste 30% din acțiunile societății.
Neajunsul volumelor este, iarăși, de luat în calcul, după cum în Franklin Templeton ar trebui în acest caz să-și completeze echipa și cu profesioniști axați pe identificarea companiilor de creștere.
Se schimbă galeria în boardul FP. Fostul ambasador al SUA la București Mark Gitenstein – singura constantă
Comitetul Reprezentanților FP prin statut nu are atribuții de implicare în politica administrativă, principala forță fiind aceea de a veni cu recomandarea către investitori la votul acordat managerului, însă Fer apreciază că după conturarea până la finalul primei părți a anului viitor a noului board, la nivelul echipei și împreună cu cei de la Franklin Templeton să fie realizată și o „analiză temeinică” a variantei unei lichidizări mai rapide a Fondului
Viziunea ar trebui, astfel, adecvată noii realități în care emitentul nu mai are o structură diversificată a portofoliului ca cea din deceniul trecut, ci una debalansată, în care Hidroelectrica a ajuns să reprezinte jumătate din valoarea activului, iar deținerile la societăți nelistate este precumpănitor.
Boardul Fondului este descompletat după demisiile recente ale lui van Groningen de la Raiffeisen și a lui Vivian Nicoli. Adunarea Acționarilor din noiembrie va umple aceste poziții, iar Fer dacă va fi ales ar deveni singurul român din board. Într-un plan de succesiune etapizat, la AGA de bilanț din primăvara viitoare, ar urma să fe înlocuiți Piotr Rymaszewski și Julian Healy, veniți în Comitetul Reprezentanților cu voturi de la Elliott Associates și, respectiv de la City of London care între timp au ieșit din acționariatul Fondului. Mandat până în anul 2022 are fostul ambasador al SUA la București Mark Gitenstein.
Cu pachete noi de acțiuni pe bursă
În noua componență, boardul ar putea avea în vedere o lichidizare mai abruptă, mai ales după ce modificarea Actului Constitutiv, sub criteriile Legii fondurilor de investiții alternative votată de Parlament anul trecut, nu mai constrânge vânzările Fondului de păstrarea unei ponderi de acțiuni cotate. Pachete de acțiuni la OMV Petrom, Nuclearelectrica, Alro Slatina pot fi înstrăinate relativ rapid, în condiții de lichiditate bună a pieței românești. ”Și ca persoane fizice și ca fonduri, acum cred că am ajuns la capacitatea de absorbție”, a spus într-o discuție cu Profit.ro Fer, care și-a început cariera în piața de capital românească în calitate de analist financiar la KTD Invest în anii 2005-2007.
În prezent, există o ezitare din partea managementului pentru noi, vânzări, dincolo de restricțiile autoimpuse pentru OMV Petrom, întrucât acestea ar face mult mai vizibil faptul că Fondul este o societate cu investiții debalansate către societățile necotate.
Distribuiri de cash tot în ritm accelerat, dar mai ales sub formă de dividende
Viziunea nouă care ar urma să fie propusă prevede, de asemenea, returnări agresive de cash către acționari, dar nu atât prin programe de răscumpărare precum în deceniul trecut, cât printr-un mixt în care dividendele să devină precumpănitoare. „Cred că de acum încolo trebuie avută în vedere propunerea prin care mai puțin se distribuie prin răscumpărări și mai mult prin dividende”, afirmă Fer.
Programele de buy-back au corespuns unui obiectiv de reducere a discountului de 50-60% cu care Fondul se tranzacționa față de activele nete și a fost împins de foștii acționari ca să poată să iasă cât mai repede, într-un răstimp în care achizițiile de acțiuni proprii ale FP să susțină cotația în piață.
Acționarii străini precum Elliott aveau și argumentul fiscal, taxa pe dividend fiind ridicată în țările dezvoltate, dar în România unde această cotă este de doar 5%, fondurile de pensii locale și investitorii individuali activi la BVB nu sunt incomodați de acest aspect. În plus, va dispărea problema canibalizării ordinelor între FP și acționarii săi.
Alternativă pentru înstrăinarea participațiilor la societăți necotate
Într-o abordare pieptișă, specifică sportului pe care l-a practicat, rugby-ul, unde a fost și membru al naționalei de tineret a României, Fer înaintează propunerea pentru vânzare în regim extrabursier a deținerilor FP în societăți nelistate. Astfel, Fondul ar putea să recurgă la băncile de investiții pentru plasamente private la societăți precum Salrom sau Aeroporturi București către fonduri de private equity sau investitori strategici.
Emiterea de produse sintetice este o altă variantă de luat în calcul pentru a nu aștepta de la stat noi listări. Astfel, pot fi emise warrant-uri cu acțiuni la companiile necotate și care să fie vândute către investitori, după cum acțiuni pot fi împachetate în așa-numitele SPAC („special pupose acquisition companies”), vehicule financiare care să aibă unică deținere pachete la anumite societăți și ale căror acțiuni să fie listate pe o bursă internațională. Fer are experiență directă în această privință, fiind parte a echipei care la WOOD & Company a emis warrant-uri la Viena având activ suport acțiuni Fondul Proprietatea încă din anul 2009, cu 2 ani înainte de listarea la bursă.
Experiența sa în boardul GapMinder, fond de investiții de venture capital care concentrează active de aproximativ 45 milioane euro, îi spune că în piață există cererea pentru firme de necotate capabile să genereze randamente superioare pentru investitori, astfel încât nu este nevoie pentru așteptarea listării la bursă a unei firme precum Salrom, unde Fondul deține 49% din titluri.
Să nu se desființeze primesc! Dar să se să se vândă pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale
Același paradox este oferit acum de Fer, care candidează la o poziție în boardul unui emitent de la BVB pe care îl vrea în viitor... mai mic. Nu vede, însă, nicio contradicție, pentru că strategia preconizată de el ar urma să fie în folosul acționarilor. „Care e scopul unei companii?! Să trăiască la nesfârșit?! Să se glorifice?! Vanitatea? Nu! Scopul principal este să facă bani acționarilor.”
Sub acest aspect, lichidizarea mai rapidă a Fondului Proprietatea, ca emitent tranzacționat cu discount semnficativ față de activele nete aduce beneficii acționarilor pe axa randament-timp. Astfel, Fondul ar trebui să se apropie de momentul în care își încheie misiunea pentru care a fost creat după cum entitățile similare înființate la căderea regimului socialist din Cehoslovacia au fost reduse la irelevanță încă din anii 1995-1996.
FP ar urma să nu se desfințeze total, dar să rămână o entitate pe active de 200-300 milioane de euro, undeva în 4-5 ani de acum încolo. Singurul care ar ieși în dezavantaj ar fi administratorul Franklin Templeton, dar și la această dimensiune Fondul ar avea masa critică pentru a asigura profit managementului. „Eu nu sunt aici împotriva lui Franklin Templeton pentru că eu cred că au făcut treabă bună”, a conchis Fer.
