Acum 3 ani, trezoreriile din state americane conduse de republicani, precum Carolina de Sud, Arkansas, Utah și Louisiana, făceau retrageri de 1 miliard de dolari de sub administrarea BlackRock, pe motiv că cel mai mare jucător din industria financiară efectua investiții “woke”, după criterii stângiste, dar în detrimentul randamentului pe termen lung al fondurilor de pensii ale respectivelor state.
A fost semnalul pentru reacția de sens contrar împotriva standardelor de mediu, sociale și de guvernanță aplicate companiilor, în ceea ce ulterior a fost desemnat ca “ESG backlash“, proces care a marcat ultimii 3 ani și a condus la replieri a unor mari jucători de pe Wall Street, inclusiv a BlackRock.
Chiar fostul director care se ocupa de criteriile ESG (Environment - Social - Governance) în BlackRock este un critic al felului cum acestea au fost aplicate în anii trecuți. Nu numai că acestea nu au ajutat, dar au fost, de fapt, chiar vătămătoare pentru obiectivele de mediu, așa cum acestea au fost enunțate, spune Tariq Fancy.
Era o pierdere de timp, iar managerii corporațiilor doar aruncau cu slogane, afirmă și într-o discuție cu Profit.ro cel care a ocupat poziția de Chief Investment Officer pe probleme de sustenabilitate la BlackRock.
Așa cum s-au aplicat în SUA și Europa de Vest, standardele ESG erau doar ceva axat pe marketing și PR, spune Tariq Fancy. În opinia sa, reacția de sens contrar din ultimii 3 ani a fost ceva folositor și creator; este un lucru bun din perspectiva celor care sunt preocupați de mediu, de societate și de felul cum se face business.
Ceea ce a fost contestat în așa-numitul “ESG backlash“ nu a fost importanța protejării mediului, a elementelor sociale, ci cum acestea erau atacate în trecut de companii.
În ceea ce privește aceste aspecte, Tariq Fancy afirmă că va fi guvernul care va gândi la nivel societal și va stabili strategia de viitor. Pe de altă parte, pentru business va trebui să primeze planificarea pe termen lung și obiectivul de a fi un actor responsabil, în sensul utilizării eficiente a resurselor.
Exemplul dat de fostul director în cadrul BlackRock este că, dacă ești producător de îmbrăcăminte, va trebui să anticipezi mai bine cererea, să planifici producția în acord cu aceasta și să reduci risipa.
Companiile pot aduce producția mai aproape de locul unde sunt, pot ajuta comunitatea din care fac parte prin angajări, pot reduce emisiiile de carbon. Sustenabilitatea ar trebui să se traducă, în primul rând, printr-o folosire mai judicioasă a resurselor finite.
Este ceva neacoperit în trecut de criteriile ESG. A fost mai degrabă o semnalare a virtuții decât substanță. Mediul corporate, în căutare de noi piețe și vânzări, s-a conturat ideea că dacă vorbești despre economia verde și mediu, tinerii vor da buluc că îți cumpere produsele.
“Această versiune a ESG dispare, din fericire“, spune Tariq Fancy, în discuția cu Profit.ro. Companiile, pur și simplu, în viitor, vor trebui să se axeze pe costuri, să vadă cum să fie mai eficiente, cum să îmbunătățească valoarea acționarilor reducând risipa.
O astfel de abordare nu ar mai veni în contradicție cu fondurile de pensii. Acestea au obiectiv randamentele fiind obligate legal să maximizeze valoarea contributorilor, într-un răstimp în care și managerii sunt plătiți în funcție de cum aduc aceste randamente.
În trecut, companiile “au vrut să arate bine“, acum trebuie să se axeze pe operațional. Pur și simplu nu contează că un bancher vine cu angajamente de mediu pentru anul 2050. “Nu-mi pasă!“, spune fostul oficial BlackRock.
Acesta își amintește că în prima parte a anilor 2000, când British Petroleum și-a schimbat denumirea în BP – Beyond Petroleum, s-a uitat în bilanțul lor și acesta reflecta doar un procentaj infim al activităților din afara sectorului petrolier. Voiau doar să arate mai bine și să distragă atenția de la activitatea lor principală.
De multe ori, totul s-a rezumat la PR și criteriile ESG au fost ele însele cu credibilitate îndoielnică. La un moment dat Exxon Mobil, tot din domeniul petrolier, avea un scor ESG mai mare decât producătorul de automobile electrice Tesla. “Nu avea prea mult sens“, spune Tariq Fancy, care are studii la Brown University în SUA și la Universitatea Oxford din Marea Britanie.
Acesta spune că, atunci când lucra la BlackRock, nu și-a dat seama imediat că implementarea ESG avea efecte de sens contrar, dar cu timpul a căpătat o imagine mai clară. La un an și jumătate după părăsirea companiei a început să scrie și primele eseuri, acestea fiind luate în considerare în mediul academic de INSEAD și Universitatea Harvard.
Ce a realizat la BlackRock a fost impasul la aplicarea literei “S“ din ESG. Dacă “E“ este mai puțin politic, mai ușor cuantificabil prin măsurarea consumului de energies au a emisiilor poluante, criteriul social are aspect culturale.
A acționa în sens benefic social însemna ceva în Canada și altceva în Arabia Saudită sau Italia. “În America nu se înțelege același lucru de la stat la stat“, spune Tariq Fancy. Spre exemplu, locuitorii din Texas pot descoperi că măsurătorile sociale sunt după standarde care nu sunt ale lor.
Opinia fostului executiv de la BlackRock este că firmele trebuie să acționeze în domeniul lor și nu din profituri să scrie cecuri și să finanțeze altceva. Cheia trebuie să fie pe operațional, așa cum și în China – față de a cărei dezvoltare este foarte impresionat – preocuparea primordial este pentru operațional.
Tariq Fancy afirmă că a devenit alarmat de felul cum se aplicau standardele ESG în momentul în care a văzut că șefii corporațiilor americane vorbeau foarte mult și aceasta funcționa ma imult ca o distragere. Sub acest aspect, ESG nu numai că nu ajuta la obiectivele proclamate și era o pierdere de timp, dar chiar era vătămător.
