SIF Banat-Crișana și SIF Muntenia, care împreună dețin 5% din acțiunile SIF Oltenia, au solicitat convocarea Adunăriii Generale Ordinare a Acționarilor la acest emitent. Anterior, cele 2 SIF-uri au inițiat demersuri pentru un vot în martie în favoarea eliminării pragurilor de deținere.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După votul în Parlament de la sfârșitul anului trecut, care lasă loc eliminării pragurilor de deținere la SIF-uri, primele mișcări în acest sens au fost realizate în tandem de SIF Banat-Crișana (SIF1) și SIF Muntenia (SIF4). Acestea au publicat săptămâna trecută convocatoare pentru Adunări Generale ale Acționarilor care modifică Actele Constitutive exact în sensul anulării limitelor de deținere.
Acum aceiași 2 emitenți, care dețin împreună 5% din titlurile SIF Oltenia (SIF5), au solicitat convocarea unei AGA la societatea cu sediul la Craiova pentru modificarea Actului Constitutiv. Notificarea către bursă a SIF-ului nu precizează dacă propunerea de convocare menționează expres eliminarea pragului de deținere. Pasul vine în contextul în care legiuitorul dăduse un termen de 6 luni emitenților de la această categorie pentru a se reîncadra în unele din categoriile de fonduri de investiții alterative. Termenul a început să curgă și societățile trebuie să depună până în iulie spre avizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) actele constitutive modficate.
Cele 2 SIF-uri cu inițiativa au intrat anul trecut într-un conflict deschis cu conducerea SIF Oltenia, condus de Tudor Ciurezu, într-un context în care pe bilanțurile societății intraseră 140 milioane de euro din vânzarea către Erste a deținerii istorice de 6,29% din acțiunile BCR. La o AGA din mai 2019, în care au forțat un vot pentru modificarea Actului Constitutiv, în sensul limitării puterilor de decizie ale conducerii executive, SIF Banat Crișana și SIF Muntenia au arătat că au puterea de a înclina balanța voturilor. În acel context, Ciurezu declara pentru Profit.ro că deja, dincolo de prevederile legii, patru entități din zona SIF Banat Crișana ar fi acumulat 22,6% din acțiunile SIF Oltenia, însă președintele de la SIF1, Bogdan Drăgoi a negat acest lucru. De fapt, conducerea de la Craiova nu a reușit să obțină de la supraveghetorul ASF o decizie de concertare.
O eliminare a pragului de deținere ar fi o ocazie pentru a afla finalmente dacă Ciurezu avea dreptate și spunea adevărul sau nu și dacă SIF Banat Crișana împreună cu SIF Muntenia vor afișa la vedere pachete de dimensiunea celor invocate de cel care-și leagă numele de peste un sfert de veac de activitatea SIF Oltenia. El acuza încercarea de preluare ostilă și chema la o intervenție a ASF: „Cred că nu vrea nimeni să transforme SIF Oltenia într-o filială a Banat Crișana.”
Dincolo de conflictul între respectivele SIF-uri, eliminarea barierelor de deținere este ceva așteptat de piață de foarte mult timp. În anii 2005-2007, când acțiunile SIF erau cele mai lichide titluri de la Bursa de Valori București și erau folosite de investitorii instituționali pentru a lua expunere pe România, puseele de creștere erau alimentate de zvonuri privind eventuale decizii de ridicate sau eliminare a pragurilor de deținere. Asumarea era aceea că odată anulate aceste bariere, investitorii străini își vor majora fluxurile de capital către acești emitenți și către piața de capital românească, antrenând creșterea prețurilor.
Fără a mai avea anvergura așteptărilor de altădată și a capta aceeași atenție, totuși votul din Parlament de la finalul anului trecut a generat o accelerare a trendului de creștere a acțiunilor SIF, surprins de graficul de mai jos.
