Pragurile de deținere la SIF-uri cad în premieră la SIF Banat Crișana, într-o AGA cu prezență mică, reflectare a apatiei din piață, departe de entuziasmul față de subiect din anii 2005-2007

Pragurile de deținere la SIF-uri cad în premieră la SIF Banat Crișana, într-o AGA cu prezență mică, reflectare a apatiei din piață, departe de entuziasmul față de subiect din anii 2005-2007
scris 10 mar 2020

Acționarii SIF Banat Crișana au votat pentru eliminarea limitei de deținere de 5% într-o Adunare la Arad în care multe scaune au fost goale și în care discuțiile au fost acaparate de conflictul pe care conducerea îl are cu entități din zona de acționariat apropiate SIF Oltenia. Acum 15 ani, orice informație cu privire la potențialul îndepărtării acestor bariere avea capacitatea de a aduce creșteri de 2-5% într-o singură zi, în așteptarea intrării pe aceste acțiuni a investitorilor străini, însă acum jucătorii din piață sunt sceptici, percep SIF-urile drept „rechiziționate” de conduceri sau oferind randamente sub prețul pieței. „Nu mai sunt ce au fost”, spune despre SIF-uri un broker experimentat din piață.

Votul din Parlament de la sfârșitul anului trecut a deschis calea îndepărtării pragurilor de deținere la SIF-uri, iar prima societate care a mutat în această direcție este SIF Banat Crișana (SIF1). Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a adoptat astăzi propunerea de modificare a Actului Constitutiv, care include eliminarea articolul cu privire la limitarea participației.

Este o decizie luată în contextul unui cvorum restrâns, de 37,43% din totalul drepturilor de vot, reflectare a declinului interesului față de un subiect care acum 10-15 capacita imaginația investitorilor de pe bursa românească. Anii 2005-2007 au fost alimentați cu zvonuri cu privire la existența unei voințe politice pentru eliminarea pragurilor, iar piața reacționa puternic în prefigurarea unor eventuale decizie care ar fi permis luarea unor expuneri mai mari de către investitorii instituționali nerezidenți care ar fi aruncat astfel prețurile în sus.

Veste bună pentru șoferi. Carburanții se pot ieftini cu 50 de bani/l în urma prăbușirii cotațiilor internaționale ale petrolului CITEȘTE ȘI Veste bună pentru șoferi. Carburanții se pot ieftini cu 50 de bani/l în urma prăbușirii cotațiilor internaționale ale petrolului

Nimic din aceste așteptări nu mai regăsim astăzi în piață, importanța acțiunilor SIF scăzând în totalul portofoliilor investitorilor și în volumele din piață. AGA de la Arad a fost simptomatică din acest punct de vedere, având o prezență doar marginal peste o duzină de persoane, iar peste jumătate dintre acestea au fost fie reprezentanți ai SIF Banat Crișana, fie ai contestatarilor de la SIF Oltenia și ai entităților asociate care au venit să-și susțină o propunere de micșorare a capitalului social și care a capacitat de altfel cea mai mare parte a dezbaterilor.

Au fost exprimate 84,42% din voturi „pentru” punctul cu modificarea Actului Constitutiv, iar 14,58% din drepturile de vot valide în AGA au fost exprimate „împotrivă”, acestea venind din zona celor de la SIF Oltenia care au invocat faptul că deja SIF Banat Crișana are o structură concentrată de acționariat și că pragul nu ar trebui îndepărtat până când nu se fac îndreptări față de cei care au furat startul.

„Ne bucurăm că am fost primii”, a declarat pentru Profit.ro președintele SIF Banat Crișana, Bogdan Drăgoi, adăugând că dacă această barieră avea o raționalitate în anii ’90, când societățile concentrau 30% din activele economiei naționale, acum aceste praguri și-au pierdut rolul, iar declarații multiple în sensul că acestea ar trebui eliminate au venit chiar de la reglementatorul ASF.

Din grajd pe bursă. Norofert intră la tranzacționare ca o companie de 25 milioane de lei și vizează atacarea pieței agricole americane CITEȘTE ȘI Din grajd pe bursă. Norofert intră la tranzacționare ca o companie de 25 milioane de lei și vizează atacarea pieței agricole americane

În piață, în contextul unei sesiuni de revenire după scăderile abrupte din zilele precedente, titlurile SIF supraperformează pieței, cu aprecieri de 5-6%. Totul este, însă, departe de așteptările de acum 10-15 ani, iar senzația investitorilor și profesioniștilor pieței, conform unor discuții purtate de Profit.ro, este că mutarea vine prea târziu.

De fapt, pare că totul s-a schimbat pe bursa românească, inclusiv oamenii. Brokerii, care erau vedetele pieței atunci și aveau exprimări de opinii despre potențialul oferit de eliminarea pragurilor, nu mai sunt astăzi implicați direct sau chiar nu mai sunt deloc activi. Marcel Murgoci, director de operațiuni la SSIF Estinvest Focșani, este unul dintre cei care au rezistat în piață și își amintește de efervescența din anii 2005-2007 pe acțiunile SIF și chiar de episodul în care două instrumente derivate, având activ suport titluri SIF Moldova (SIF2) și SIF Oltenia (SIF5), se lichidizaseră și potențau mișcările din piața spot. Multe dintre acestea aveau la bază chiar povestea ridicării pragurilor de deținere care, alături de înstrăinarea pachetelor de acțiuni BCR către Erste, erau principalele vehicule care au antrenat creșterile pe titlurile SIF, care au depășit valoarea de 1 euro și au dus indicele financiar BET-FI aproape de reperul de 100.000 de puncte, dublu față de nivelurile de azi.

Conflictul între SIF Banat-Crișana și SIF Oltenia se ascute înainte de AGA de la Arad. O „piatră” ajunge și în geamul BVB CITEȘTE ȘI Conflictul între SIF Banat-Crișana și SIF Oltenia se ascute înainte de AGA de la Arad. O „piatră” ajunge și în geamul BVB

Eliminarea pragurilor de deținere, spune Murgoci, a fost totdeauna ca o „fata morgana” pentru piața de capital românească, dar acum investitorii nu mai sunt la fel de entuziasmați de această idee. Se uită la acțiunile altor companii și văd că oferă randamente mai bune. „Înainte, în portofoliul oricărui investitor exista măcar un SIF; acum nu cred că mulți investitori mai au”, mai spune brokerul.

Unul dintre aceștia este Gabriel, investitor activ, cu portofoliu relevant la BVB. I se pare că ridicarea acum a pragului de deținere – „o poveste continuă” – este asemănătoare cu povestea soldatului japonez care încă se ascundea de inamici în junglă, chiar și după ce războiul s-a terminat. „N-am mai tranzacționat SIF-uri. Nu-mi plac; nu-mi place felul cum se poartă”, a declarat acesta pentru Profit.ro.

Consideră transparența și comunicarea slabă și chiar la SIF-ul care a ridicat primul pragul sau la SIF Muntenia vede o problemă că nu au mai acordat dividend, iar conducerile sunt cele care par a le fi acaparat. „Efectiv sunt companiile lor. Sunt rechiziționate pur și simplu”, spune Gabriel. „Sunt pentru angajați, pentru cine e acolo și ei cumpără, ei răscumpără, ei își fac parte; practic nu sunt legați de investitori, de bursă.”

Nu înseamnă, însă, că interesul s-a evaporat cu totul. Dimpotrivă, pe măsură ce se contura tot mai clar votul în Parlament pentru Legea fondurilor de investiții alternative care dă cale liberă eliminării pragurilor, pe titlurile SIF s-a conturat un trend ascendent destul de bine conturat, care a dominat sfârșitul anului trecut și debutul anului 2020.

Pragurile de deținere la SIF-uri cad în premieră la SIF Banat Crișana, într-o AGA cu prezență mică, reflectare a apatiei din piață, departe de entuziasmul față de subiect din anii 2005-2007

Alin Brendea, director general adjunct la Prime Transaction, vede ca o consecință firească faptul că SIF-urile încep să îndepărteze pragurile și observă că sunt interese punctuale. „Subiectul a rămas de actualitate, dar efectele asupra pieței nu mai sunt aceleași”, spune brokerul care este unul din cei mai vechi din piață. Recunoaște că apare ca „o ciorbă reîncălzită care nu mai are aceeași savoare”, dar totul trebuie interpretat și în sensul unei piețe care s-a maturizat, are mai mulți emitenți. Interesul s-a diminuat în raport și cu lichiditatea.

Într-adevăr, Murgoci de la Estinvest remarca că, într-una din zile, aproape de finalul sesiunii de tranzacționare, pe titlurile SIF Moldova erau cumulate schimburi de numai aproxmativ 40.000 de lei. Într-o zi bună, pachete de această dimensiune „zburau” în câteva minute, cererea și oferta fiind foarte bine populată cu milioane de titluri pe diverse paliere de prețuri. „S-a dus gloria de altădată a SIF-urilor”, rezumă brokerul.

În ansamblu, tot tabloul s-a schimbat față de cel în care SIF-urile erau vedetele necontestabile ale Bursei. Povestea înstrăinări pachetelor de acțiuni BCR, motor de creștere într-o etapă de „boom” al creditării, s-a consumat, ultima dintre societăți, SIF Oltenia vânzând către majoritarul Erste ultimul pachet în toamna anului 2018.

Achizițiile de acțiuni SIF nu erau realizate numai pentru lua expunere pe BCR, prima bancă din sistem atunci și care era necotată, dar și ca vehicul de sentiment. Investitorii instituționali nerezidenți, care voiau să realizeze plasamente pe piața de capital locală, le vedeau ca o însumare a percepțiilor despre investițiile în România, însă acest rol de captare a interesului de țară a fost pierdut în detrimentul Fondul Proprietatea (FP) și acum este deținut de acțiunile Băncii Transilvania (TLV), cele mai lichide de la cota BVB.

SIF-urile și-au pierdut treptat investitorii. Alexandru lucrează în industria farma și este investitor de portofoliu încă din anii 2000. Mai are dețineri, dar în general este dezamăgit și spune că, în afară de SIF Oltenia , celelalte societăți au încetat sau și-au redus drastic returnările de cash către acționari. Nu dau dividend, iar pachetele de acțiuni din răscumpărări merg către conducere. Senzația este că „mătrășesc” profitul.

Dă exemplul SIF Modova, cu politică generoasă de recompensare a directorilor și admnistratorilor. „Practic, de la an la an, ponderea pe care conducerea o are în acționariat e din ce în ce mai mare”, spune investitorul. „SIF-ul cui mai este?” La SIF Banat Crișana, cel care a făcut mutarea în sensul modificării pragurilor, reclamă o transparență redusă și afirmă că nu știe ce se întâmplă cu banii când ajung la vehiculele de investiții din Cipru și cum se vor întoarce aceștia.

Și de la AGA la care acționarii au votat căderea pragului de deținere, un investitor de portofoliu din Deva a plecat nemulțumit. Spune că societatea nu a dat dividend, se tranzacționează la cel mai mare discount față de activele nete și programul de răscumpărare aprobat de acționari în vederea reducerii acestui ecart nu a fost dus la îndeplinire. Consideră că absența membrilor boardului, cu excepția președintelui Drăgoi, care a prezidat, și a vicepreședintelui Radu Străuț, de asemenea prezent, este o lipsă de respect față de acționari. „Nu dau un leu pe acționar”, spune investitorul. „Dezinteres total. Nu este transparență, nu este absolut nimic.”

Gabriel afirmă că fiecare SIF are povestea lui care te face să te gândești că este periculos să intri la cumpărare. „Nu simt nicio bucurie să investesc pe SIF-uri fiindcă nu știu ce fac în interior; nu am siguranța că, dacă aș investi, aș putea câștiga. Tot timpul sunt întrebări”, a conchis acesta.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
sif oltenia
bvb
bursa
sif banat crisana
bogdan dragoi