Deși economia zonei euro este slabă, cu estimări de creștere de 1,3% pentru anul în curs și de doar 0,8% pentru 2026, chiriile pentru spațiile de birouri premium au, la finalul trimestrului 3 al acestui an, o creștere anualizată de 4,9%, relevă datele analizate de Profit.ro.
Absorbția în piață a spațiilor neocupate s-a majorat în primele 9 luni cu 9%, dar încă dinamica anualizată este negativă, cu un declin de 8% al contractărilor noi, pe fondul majorării tarifelor și a încetinirii ritmului de finalizare a tranzacțiilor. În mod particular, în Germania și Franța, incertitudinea politică contribuie la lungirea perioadei de negociere.
Frankfurt, Dublin, Barcelona, Praga și Londra au niveluri de contractare confortabil peste media ultimilor 5 ani, în timp ce în București și Berlin sunt cele mai slabe rate de absorbție ale spațiilor de birouri disponibile.
Rata de neocupare medie a spațiilor de birouri era la finalul trimestrului trecut de 9,3%, conform Savills Research, cu niveluri chiar mai reduse pentru clădirile premium, ceea ce pune presiune pe chirii.
Cea mai mare rată de neocupare este la Dublin, de 17,2%, urmată de cea de 16,6% în cartierul La Défense din Paris și de 13,9% la Frankfurt.
În București, de asemenea, este unul din cele mai mari procentaje de birouri neînchiriate, de 11,1%, în creștere față de nivelul de 10,0% din trimestrul 3 al anului trecut.
La polul opus, cele mai mici rate de neocupare, sub nivelul de 5%, sunt în Viena, Köln și Hamburg.
La nivel anualizat, cele mai importante creșteri ale nivelurilor de neînchiriere sunt în Germania și Franța, în timp ce ratele de neocupare au scăzut cu cel puițin 1% în Londra, Paris și Barcelona.
Chiriile pentru spațiile în clădirile de birouri premium au o creștere anualizată de 4,9%, dar sunt trase în sus de saltul de 17% din vestul Londrei și de majorările de câte 13% de la Paris și Frankfurt.
Este rezultatul unei majorări a ritmului de închiriere pentru acest segment de piață în cele mai multe orașe mari din Europa.
Este doar o parte a poveștii. Realitatea este că, deși companiile închiriază, mulți dintre angajații lor încă lucrează de la distanță. Rata medie de ocupare efectivă, cu prezență a salariaților este de 60-61% în ultimul an, departe de reperul de 70% de dinainte de pandemie.
Tendința este de reîntoarcere la locurile de muncă pe măsură ce angajatorii înăspresc anumite condiții legate de prezența fizică.
Treptat, firmele de consultanță, băncile și managerii de investiții le cer salariaților să vină la serviciu măcar de 4 ori pe săptămână.
Cea mai bună rată de prezență din Europa este la Madrid, unde 68% din spațiile de birouri sunt ocupate efectiv. Aceasta are legătură cu concentrația clădirilor de birouri în zone cu densitate mare a locuințelor, timpii mai reduși de deplasare către locul de muncă și o cultură mai puternică legată de prezența la birou în zilele de vârf.
În luna septembrie a acestui an, utilizarea metroului din Madrid a depășit cu 8% nivelurile de dinainte de pandemie, dovadă pentru Savills atât a accesibilității rețelei de transport, cât și a entuziasmului legat de întoarcerea la birou.
Londra cunoaște și ea o modestă creștere a prezenței la serviciu a angajaților, cu rate de ocupare de 65% în vestul metropolei și de 60% în City. În timp ce firmele de private equity au politici ferme pentru prezență 5 zile pe săptămână, cea mai mare parte a companiilor rămân ancorate la reperul de 4 zile. Lucrătorii din domeniul tehnologic întâmpină presiune pentru a reveni de la regimul “muncii de oriunde“.
În general, În Europa, ritmul de revenire a salariaților la birouri este mai ridicat decât cel din Statele Unite ale Americii. Este o realitate trădată și de utilizarea metroului din New York doar la un nivel de 75% față de cel pre-pandemic. Timpii de deplasare mai mari sunt un impediment, la fel ca și nivelul chiriilor de pe segmentul rezidențial.
În Europa, investitorii din real estate revin către piața clădirilor de birouri după ce îngrijorările legate de prezența viitoare a angajaților la locurile de muncă tind să se disipeze
Oxford Economics anticipează o majorare netă de 605.000 de locuri de muncă în spații de birouri în următorii 5 ani pentru țările Uniunii Europene.
Este baza care, alături de prezența fizică sporită în mai multe zile pe săptămână ar urma să sporească cererea de spații de birouri în anul 2026.
