Cel mai recent Flash Eurobarometru privind alfabetizarea financiară în Uniunea Europeană plasează România pe ultimul loc în UE la nivelul cunoștințelor financiare de bază.
Clasamentul nu reprezintă însă doar o statistică nefavorabilă. În spatele său se află decizii pe care milioane de oameni le iau în fiecare zi: cât economisesc, ce tip de credit aleg, dacă investesc, cum își protejează banii și cum se pregătesc pentru viitor.
Pentru a contribui la schimbarea acestei situații, Banca Comercială Română a lansat Echipa Națională de EduFin, o inițiativă deschisă tuturor românilor, cu un obiectiv concret: România să urce cel puțin o poziție în clasamentul european al competențelor financiare, rezultat care urmează să fie măsurat prin Flash Eurobarometrul din 2027.
Ce măsoară Eurobarometrul privind alfabetizarea financiară
Flash Eurobarometrul 525, realizat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, evaluează două dimensiuni importante ale alfabetizării financiare:
- cunoștințele, respectiv înțelegerea unor noțiuni precum inflația, dobânda compusă, riscul, randamentul și diversificarea investițiilor;
- comportamentele financiare, precum urmărirea cheltuielilor, economisirea, capacitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute și utilizarea serviciilor financiare digitale.
La nivelul Uniunii Europene, rezultatele publicate de Comisia Europeană arată că numai 18% dintre cetățeni au un nivel ridicat de alfabetizare financiară. Aproximativ 64% se încadrează la un nivel mediu, iar 18% au un nivel redus. Diferențele dintre state sunt însă considerabile.
În cazul României, cele mai mari dificultăți apar la întrebările care verifică înțelegerea conceptelor financiare. Potrivit datelor incluse în materialele campaniei, numai 39% dintre români au răspuns corect la întrebarea despre dobânda compusă și doar 14% au identificat corect relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor.
Folosim tehnologia, dar nu înțelegem întotdeauna mecanismele financiare
Rezultatele scot la iveală un paradox. România se află pe ultimul loc la cunoștințe financiare, dar românii nu sunt străini de serviciile bancare moderne.
Aproximativ 80% dintre români folosesc internet bankingul, peste media europeană de 77%, iar 46% declară că au încredere în consultanții financiari, comparativ cu media UE de 38%. România se poziționează mai bine și la unele componente care țin de comportamentul financiar, precum atenția acordată economisirii și gestionării cheltuielilor.
Faptul că știm să utilizăm o aplicație bancară nu înseamnă însă automat că înțelegem ce se întâmplă cu banii noștri. Putem constitui un depozit fără să știm dacă dobânda acoperă efectele inflației, putem contracta un credit fără să evaluăm suficient costurile pe termen lung sau putem cumpăra un instrument financiar fără să înțelegem pe deplin riscul.
Tehnologia simplifică operațiunile, dar nu poate lua în locul nostru toate deciziile financiare.
De ce contează aceste cunoștințe în viața de zi cu zi
Inflația, dobânda sau diversificarea pot părea noțiuni rezervate economiștilor, însă efectele lor sunt prezente în bugetul fiecărei familii.
Inflația influențează ce putem cumpăra cu banii pe care îi avem. Dacă o sumă rămâne neschimbată mai mulți ani, valoarea sa nominală este aceeași, dar puterea sa de cumpărare poate scădea. Avem în continuare același număr de lei, însă putem cumpăra mai puține produse și servicii.
Dobânda compusă apare atunci când dobânda acumulată se adaugă sumei inițiale, iar ulterior se calculează dobândă și pentru suma deja câștigată. Pe termen lung, acest mecanism poate contribui la creșterea economiilor. El poate acționa însă și în sens invers, în cazul anumitor datorii, dacă dobânzile și costurile se acumulează.
La fel de importantă este relația dintre risc și randament. Promisiunile unor câștiguri rapide, mari și „garantate” sunt întâlnite tot mai frecvent, în special în mediul online. În realitate, un randament potențial mai ridicat este asociat, în general, cu un risc mai mare.
Lipsa cunoștințelor financiare poate conduce la:
- alegerea unui credit nepotrivit;
- pierderea treptată a puterii de cumpărare a economiilor;
- investiții al căror mecanism nu este pe deplin înțeles;
- o vulnerabilitate mai mare în fața fraudelor financiare.
Educația financiară nu elimină toate riscurile și nu garantează câștiguri, dar îi ajută pe oameni să pună întrebările potrivite înainte de a lua o decizie.
România începe „antrenamentul”
Următoarea sondare europeană privind competențele financiare este planificată pentru semestrul al doilea al anului 2026, iar rezultatele sunt așteptate în 2027. În acest context, BCR a lansat Echipa Națională de EduFin, odată cu împlinirea a zece ani de la începerea programului Școala de Bani.
Inițiativa reprezintă o mobilizare națională în jurul unui obiectiv comun și verificabil: îmbunătățirea nivelului de cunoștințe financiare și urcarea României cel puțin o poziție în clasamentul european.
În Echipa Națională de EduFin poate intra orice persoană care vrea să își testeze și să își îmbunătățească nivelul de educație financiară. Platforma include un quiz interactiv cu 12 întrebări inspirate din metodologia Eurobarometrului. După fiecare răspuns sunt oferite explicații, astfel încât exercițiul să funcționeze atât ca test, cât și ca instrument de învățare.
Întrebările abordează teme precum:
- dobânzile și inflația;
- investițiile, riscul și randamentul;
- diversificarea;
- securitatea financiară în mediul digital.
Nu este necesară pregătirea economică, iar un răspuns greșit indică un subiect care merită aprofundat. Participanții sunt încurajați să devină, la rândul lor, „jucători-antrenori” și să transmită informațiile mai departe, în familie, la serviciu sau în comunitate.
Educația financiară poate schimba comportamente
Rezultatele programelor desfășurate până acum de BCR arată că explicațiile aplicate pot conduce la schimbări concrete. Potrivit celui mai recent studiu de impact pentru Școala de Bani:
- 62,6% dintre participanți spun că au început să economisească lunar;
- 60,1% și-au creat un fond de urgență;
- 78,5% își urmăresc și își planifică mai atent cheltuielile.
Educația financiară nu presupune ca fiecare persoană să devină economist sau specialist în investiții. Înseamnă să înțeleagă suficient de bine mecanismele care îi influențează banii pentru a putea lua decizii mai bine informate.
România nu va urca în clasament printr-un singur răspuns corect. Schimbarea poate începe însă cu întrebările pe care fiecare dintre noi învață să le pună înainte de a cheltui, de a economisi, de a investi sau de a se împrumuta.
Cei care vor să își testeze cunoștințele și să intre în Echipa Națională de EduFin pot accesa platforma BCR aici.
