Rata cheie a fost menținută la 6,5% pe an, nivel la care se află din august 2025. Rata facilității de depozit, relevantă pentru piață în contextul excedentului amplu de lichiditate, a fost menținută la 5,5%. Rata Lombard a rămas la 7,5% pe an.
Rata inflației a fost de 9,7% la finele lui 2025, peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în noiembrie. De asemenea, rata inflației de bază, urmărită îndeaproape de banca centrală, a încheiat anul al 8,5%, față de 8,1% în prognoza băncii centrale.
Inflația a urcat în a doua parte a anului trecut, de la circa 5%, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi a majorărilor de TVA și accize.
Analiștii se așteaptă ca BNR să taie dobânzile începând cu ședința din luna mai, înainte ca inflația să-și înceapă scăderea amplă, așteptată pentru a doua parte a anului, când va lucra un puternic efect de bază.
"Actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026, pe fondul influențelor decurgând din evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și din efecte de bază, suprapuse efectelor directe tranzitorii peste așteptări generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent", arată BNR.
Banca centrală subliniază însă că măsurile fiscal-bugetare adoptate vor duce la scăderea cererii din economie și, implicit, la reducerea presiunii inflaționiste.
"Totodată, corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent", adaugă banca centrală.
Deficitul bugetar a scăzut de la peste 9% din PIB în 2024 la sub 8,4% în 2025 și este așteptat să scadă la circa 6,5% din PIB în acest an – bugetul nu a fost încă pus în dezbatere.
BNR notează riscurile venite din consolidarea bugetară începând de anul următor, în condițiile în care deficitul public trebuie să scadă la sub 3% din PIB până în 2031.
"Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv", adaugă BNR.
Din mediu extern, BNR subliniază creșterea tensiunilor în mediul internațional, inclusiv a celor globale.
"Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE ", arată BNR.
Recent, președintele SUA a amenințat cu noi tarife o serie de state europene în disputa pe care a deschis-o în privința Groenlandei, în condițiile în care în 2025 se ajunsese la un acord între SUA și UE privind politica comercială.
BNR subliniază scăderea trimestrială a PIB în trimestrul 3, de 0,2%, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent, „astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”.
Pe de altă parte, dinamica anuală a accelerat de la 0,3% la 1,7% în același interval, pe fondul creșterii aportului investițiilor și a exportului net, în timp ce consumul privat a crescut ușor.
BNR estimează o stagnare a economiei în trimestrul 4 din 2025, dar cu o creștere anuală a dinamicii PIB.
BNR subliniază declinul vânzărilor cu amănuntul în octombrie-noiembrie, parte importantă a consumului, dar și contracția producției industriale, în timp ce lucrările în construcții au crescut cu două cifre. Exporturile au continuat să crească mai rapid decât importurile – deși deficitul comercial se păstrează semnificativ.
Din piața muncii, BNR remarcă scăderea efectivului salariaților în septembrie și octombrie, o ușoară scădere a ratei șomajului la 6%, dar și a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, concomitent cu o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Știre în curs de actualizare...
