Nicolae Gavra și Sorin Suru au cumpărat la licitație prin intermediul firmei Imobpractic, pe care o împart în mod egal, o clădire de birouri nefinalizată de pe Bulevardul București-Ploiești nr. 147. Clădirea de birouri ce urmează a fi transformată în aparthotel Amplasamentul proprietății
Clădirea cu 6 etaje este formată din 4 corpuri și a fost dezvoltată de o companie a omului de afaceri Dan Tatoiu în perioada 2009-2010. Dezvoltatorul a intrat în insolvență în 2012 cu datorii de circa 207 milioane lei. Imobpractic a cumpărat terenul și clădirea la licitație și a intrat la masa credală cu o creanță acceptată de 28,2 milioane lei, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
După o perioadă lungă de așteptare, Gavra și Suru au intrat acum pe parcursul de reautorizare a construcției existente pe terenul de 7.889 de metri pătrați din nordul Bucureștiului. Planul curent al antreprenorilor prevede reconfigurarea și recompartimentarea clădirii astfel încât în primul corp să se amenajeze un showroom și spații de birouri de clasa A, iar în celelalte corpuri 180 de apartamente cu 321 de camere destinate închirierii în regim hotelier. De asemenea, se dorește amenajarea a 295 de locuri de parcare, majoritatea în subsolul clădirii.
Valoarea de investiție în acest proiect a fost estimată la 21,85 de milioane de euro.
Proprietatea timișorenilor se învecinează de o parte cu showroomul Dacia Union Motors și de cealaltă parte cu showroomlul Volvo.
Dezvoltatorul inițial al clădirii, Dan Tatoiu, este cunoscut și pentru realizarea unei alte clădiri de birouri, în parteneriat cu omul de afaceri Liviu Bărbulescu, în Pipera. Cei doi au dezvoltat Nord City Tower în 2007 în urma unei investiții estimate la 16 milioane de euro.
În 2012, proprietarii clădirii au intrat în faliment și imobilul a fost preluat de ING Bank. Ulterior, a ajuns în proprietatea antreprenorului Dorin Mateiu, care în 2017 a vândut producătorul de mezeluri Elit și Vericom gigantului american Smithfield Foods și a intrat pe piața imobiliară.
Plasamente imobiliare
Gavra și Suru nu sunt la primul proiect imobiliar demarat în București. Cei doi au mai lansat în autorizare un proiect rezidențial tot lângă Pădurea Băneasa, la un kilometru distanță de proiectul de aparthotel la care lucrează acum, care ar putea cuprinde peste 400 de apartamente premium, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
Compania Analog Construcții, împărțită în mod egal de cei doi investitori timișoreni, a început promovarea unui Plan Urbanistic de Detaliu pentru realizarea unui proiect rezidențial, cu birouri și spații comerciale, pe Șoseaua București – Ploiești nr. 107. Extras din PUZ-ul obținut de Alexandru Pompiliu Antonescu pentru acest teren
Primăria Municipiului București a avizat în 2010 un Plan Urbanistic Zonal inițiat de Alexandru Pompiliu Antonescu pentru acest teren. Parametrii urbanistici aprobați atunci și care sunt repropuși de noii proprietari prevăd o suprafață construită desfășurată de peste 42.000 de metri pătrați, echivalentul a peste 400 de apartamente premium. Dezvoltarea urmează a fi realizată în două imobile de locuințe cu 5 etaje și o clădire de birouri cu 6 etaje.
Firma Analog Construcții a trecut printr-un proces de insolvență din care a ieșit 2015. Compania a devenit insolventă în timp ce era la jumătate cu dezvoltarea unui proiect rezidențial. În 2025, Analog Construcții a raportat o cifră de afaceri de 30,9 milioane lei, mult peste rulajul anului anterior.
Și constructorul Timcon, deținut tot de Gavra și Suru, a trecut printr-un proces de insolvență încheiat în 2017. La momentul declanșării procedurii, Timcon era implicat în dezvoltarea mai multor ansambluri rezidențiale din Timișoara și acumulase datorii de circa 110 milioane lei. În 2025, afacerile Timcon s-au ridicat la doar 3,2 milioane de lei, similar cu cele din anul anterior.
Gavra și Suru au deschis în 2022 centrul de recuperare pentru bătrâni Vitalitas Senior Center, cu 700 de locuri, amplasat pe un teren de 5 hectare din apropierea pădurii Snagov.
În 2017, Nicolae Gavra, alături de Mihai Șotropa și Marcel Martin, a fost implicat într-o tranzacție evaluată la circa 50 de milioane de euro prin care compania de cablu IKOM din Belgrad a fost cumpărată de fondul american KKR. Gavra mai vânduse la începutul anilor 2000 și rețeaua de cablu Analog din Timișoara către UPC.
Familia Gavra a fost prezentă, în trecut, și în topul celor mai bogați români realizat de Forbes.
O serie de antreprenori români au făcut plasamente imobiliare pe piața din București, în ultimii ani, ca o formă de diversificare a afacerilor pe care le desfășoară. Printre ei se numără frații Dragoș și Adrian Pavăl din Bacău, Ovidiu Buluc din București, Cristian Ludovic Pop din București, Cornel și Dan Vulpe din București, Camil Perian din București, familia Simion și Loredana Apreutese din Arad, Vasile Armenean din Suceava, Dorin Mateiu din Alba, Gheorghe Buzdugan din Cluj, Dobrin Mitriță, Spiru Mantu și Mihai Humă, toți din Galați, Iulian Iuga din Cluj, argeșeni Cătălin Ene și Sorin Mihai Cîrstea, familia Ionica și Gelu Pașalău din Focșani și familia de medici Andreea și Călin Ciubotaru din București.
Piață în creștere
Piața hotelieră din București a înregistrat cea mai bună performanță din Europa Centrală și de Est în 2025, cu o creștere anuală a venitului mediu pe cameră disponibilă (RevPAR) de 12%, față de 9,1% în Varșovia sau 8,3% în Praga, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.
La nivelul regiunii (București, Varșovia, Praga, Budapesta, Bratislava și Sofia), RevPAR a crescut în medie cu 8,9% în 2025, susținut de majorarea tarifului mediu zilnic (ADR) cu 4,6% și de avansul gradului de ocupare cu 2,7 puncte procentuale.
România și Bulgaria s-au remarcat prin creșteri de două cifre, Bucureștiul situându-se în topul capitalelor din regiune din perspectiva dinamicii performanței hoteliere.
Mai mult decât atât, în 2025, Bucureștiul s-a clasat pe locul al treilea în regiune din punct de vedere al valorii nominale a ADR și RevPAR, după Praga și Budapesta, și pe locul al patrulea în ceea ce privește gradul de ocupare.
Comparativ cu anul 2019, nivelul pre-pandemic, venitul pe cameră disponibilă din Capitală este cu aproximativ 26% mai ridicat, în timp ce tariful mediu a depășit nivelul anterior pandemiei cu peste 27%. Gradul de ocupare rămâne ușor sub nivelul din 2019, dar diferența s-a redus la aproximativ 1%.
Creșterea performanței din 2025 a fost determinată în principal de majorarea tarifului mediu cu 6,8%, concomitent cu o creștere de aproximativ 5% a gradului de ocupare, susținută de cererea turistică internă și de revenirea graduală a segmentului de business și evenimente.
Spre comparație, o cameră de hotel din București a putut fi închiriată în medie cu aproape aproape 110 euro, față de 125 euro în Praga unde se înregistrează aproape 125 euro, și puțin peste 100 în Varșovia.
Performanța pieței încurajează investițiile în noi unități hoteliere, astfel că până în 2028 Bucureștiul ar putea avea aproximativ 2.000 de camere noi, reprezentând hoteluri
pe toate segmentele, de la midscale la luxury. Aceasta reprezintă o creștere cu circa 17% față de nivelul înregistrat în prezent.
Hyatt Place & Hyatt House (270 de camere), Swissotel Bucharest (200 de camere), Promenada Mall Hotel (200 de camera), Novotel Living Bucharest Baneasa (150 de camere) sunt printre investițiile anunțate pentru următorii 3 ani în București.
Pentru acest an sunt programate două deschideri importante - Mercure Bucharest Cantemir (deja operațional) și Hilton Garden Inn Militari - care în total însumează 165 de camere.
În 2025, cel mai important hotel inaugurat a fost Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucharest de 5 stele din centrul orașului, unde se înregistrează cele mai mari prețuri din Capitală, niveluri care au contribuit la creșterea prețului mediu la care a fost închiriată o cameră de hotel (ADR) și implicit a venitului pe cameră disponibilă (RevPAR) din București.
Pe segmentul investițional, piața hotelieră din București a atras în 2025 un volum de tranzacții de aproximativ 46 milioane de euro, în creștere cu circa 180% față de anul anterior. Tranzacțiile au vizat active din segmentele upper midscale, midscale și upscale, reflectând interesul investitorilor pentru proprietăți cu potențial de repoziționare și îmbunătățire a performanței operaționale.
