Implicațiile investigației Consiliului Concurenței asupra pieței bancare merg dincolo de amenzile de 5-7% din cifra de afaceri (în fapt din veniturile brute), respectiv 710 milioane de euro.
În primul rând, amenda stabilită de Plenul Curții este mai mică decât cea propusă inițial de raportul de investigație, care prevedea amenzi de peste 10% din cifra de afaceri, limitate însă la 10% ca urmare a plafonului legal. Informația apare într-un document al Curții de Apel București, care a judecat, în 14 mai, o cerere a Băncii Comerciale Române împotriva Concurenței în speța investigației - o solicitare de ordonanță președințială.
Pe lângă încălcarea Legii concurenței și a Tratatului de funcționare a UE, raportul prezentat băncilor, în faza premergătoare audierilor finale, mai prevedea următoarele:
• „interzicerea, pentru participanții la fixingul ROBOR, a comunicărilor publice/private ce vizează estimări cu privire la nivelul așteptat al inflației sau al ratei de politică monetară; [...];"
Profit.ro a scris anterior că Consiliul Concurenței consideră că băncile și-ar transmite semnale prin prognozele macroeconomice. Mai mult, Concurența nu este de acord nici cu publicarea unor rapoarte private care să conțină estimările dobânzilor și inflației, considerând că acestea ar putea ajunge la celelalte bănci din piață.
• „interzicerea participării la fixingul ROBOR în forma actuală [...];"
Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri pentru stabilirea ROBOR. Doar că obligațiile băncilor și organizarea fixingului sunt sub reglementările BNR. De altfel, principalul argument al băncilor pentru care nu ar fi putut să ascundă cotațiile din pagina Refinitiv în perioada de fixing este că o normă BNR le obligă să aibă cotațiile vizibile permanent, după cum Profit.ro a scris anterior.
• „formularea unei recomandări adresate BNR, în sensul reevaluării conținutului Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID și ROBOR" [...];"
Consiliului Concurenței a comunicat că nu există probleme cu cadrul de reglementare al ROBID/ROBOR, informație întărită de președintele Bogdan Chirițoiu. Mai mult, singura reacție publică a BNR după anunțul sancțiunilor sublinia că decizia CC nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. Cel puțin în forma raportului prezentată în primă fază băncilor există această recomandare referitoare la regulamentele BNR, ceea ce înseamnă că CC a considerat, cel puțin în primă fază, că există reglementări problematice.
• „formularea unei recomandări adresate Parlamentul României și Guvernului României [...] în sensul modificării legislației [...];"
Mai mult, Concurența dorește și o nouă legislație în domeniu, care ar urma să fie realizată de Parlamentul României/Guvern, probabil cu privire la referințele variabile pentru creditele în lei. ROBOR mai este utilizat ca referință pentru împrumuturile în monedă națională acordate firmelor și pentru cele acordate populației înainte de mai 2019 și pentru care nu s-a făcut solicitare de trecere la IRCC, noul indice pentru creditele consumatorilor, care se bazează pe media ratelor de dobândă la tranzacțiile interbancare.
• „formularea unei recomandări adresate BNR, în sensul reevaluării conținutului «Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fîxing) pentru titluri de stat», a modului în care se implică băncile participante la fixingul pentru titlurile de stat în elaborarea și implementarea acestor [norme] prin intermediul/sub umbrela ACI România [Asociația Piețelor Financiare], precum și a modului în care sunt implementate din punct de vedere tehnic ferestrele de cotare în timpul fixingului și, în termen de maxim două luni, fie să renunțe la mecanismul de stabilire, fie să modifice substanțial conținutul acestor [norme] pentru a fi în concordanță cu normele de concurență [...];"
• „formularea unor recomandări adresate întreprinderilor investigate în sensul de a nu mai participa la procedura de fixing a titlurilor de stat dacă, în termen de două luni de la comunicarea Deciziei Consiliului Concurenței, conținutul «Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat» nu este modificat substanțial pentru a fi în concordanță cu normele de concurență [...]"
Astfel, CC dorește să extindă concluziile investigației privind eventuala disfuncționalitate a pieței ROBOR către piața titlurilor de stat, mai exact către fixingul zilnic de la ora 13. Spre deosebire de ROBOR, randamentele titlurilor de stat de la fixing au un impact mai mic asupra contractelor financiar-bancare.
