Banca de stat a depus la Curtea de Apel București cererea de suspendare a deciziei Consiliului Concurenței, relevă datele Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Dosarul este primul înregistrat pe portalul instanțelor.
Numele băncii a fost ulterior anonimizat.
Suspendarea deciziei ar avea ca efect înghețarea efectelor acesteia până la judecarea dosarului de fond, adică suspendarea plății amenzii și a măsurilor care o însoțesc.
Cum a anunțat Profit.ro, printre aceste măsuri se numără și obligația băncilor de a veni cu propuneri prin care să schimbe modul în care cotează în piața interbancară în procedura de fixing a ROBOR.
Principala critică a Consiliului Concurenței este aceea că băncile au o vizibilitate prea mare asupra cotațiilor reciproce în procedura de fixing derulată în fiecare zi bancară între 10.30 și 11.00 AM.
Ultima cotație pentru fiecare scadență oferită de fiecare dintre cele 10 bănci din panel înainte de ora 11 este cea luată în calcul atunci când se calculează ROBOR (care este o medie zilnică a opt cotații, din cele zece fiind eliminate cea mai mică și cea mai mare), pentru mai multe scadențe.
Băncile pot cota succesiv în intervalul menționat și pot vedea ce cotații au concurenții. Această transparență a prețului banilor duce în cele din urmă la creșterea sa, în detrimentul clienților care depind de nivelul ROBOR, consideră autoritatea.
Concurența mai vorbește și de o coordonare a băncilor și de un schimb de informații confidențiale și strategice și consideră că băncile ar trebui să păstreze confidențialitatea cotațiilor în procedura de fixing.
Doar că băncile sunt obligate de o reglementare a BNR, norma 4 din 1995, care prevede că băncile trebuie să afișeze permanent cotațiile interbancare în paginile lor de pe platformele specializate (tip Reuters, actual Refinitiv). Aceste cotații sunt aceleași cu cele pe baza cărora se stabilește ROBOR.
Totodată, procedura de fixing pentru ROBOR și ROBID (indicatorul pieței pentru depozitele atrase) este stabilită printr-un regulament realizat de ACI România - Asociația Piețelor Financiare, organizația profesională a dealerilor, în al cărei Consiliu Director banca centrală este reprezentată de directorul de operațiuni de piață - și agreat de BNR. De asemenea, Banca Națională este administratorul procedurii de fixing, potrivit regulamentului.
Cotațiile publicate de fiecare bancă pe fiecare scadență în parte sunt ferme, ceea ce înseamnă că băncile sunt obligate, timp de 15 minute, să accepte să plaseze sau să atragă depozite la dobânzile anunțate în timpul intervalului de fixing, pentru sume de la 5 la 20 de milioane de lei pentru fiecare dintre cele șapte scadențe, de la overnight la 12 luni.
Procesele în instanță prin care se solicită suspendarea unui act administrativ se judecă mult mai rapid decât contestațiile care vizează temeinicia actului administrativ în sine.
Băncile au anunțat deja, in corpore, că vor cere atât suspendarea, cât și anularea sancțiunii în această speță.
CEC Bank a criticat în termeni duri decizia Concurenței, a susținut că a respectat permanent cadrul legal în vigoare, inclusiv reglementările BNR legate de transparența fixingului, și a acuzat un conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR.
Inclusiv BNR a ieșit cu mai multe mesaje publice critice la adresa deciziei Concurenței și a solicitat autorității să spună care este nivelul presupus corect al ROBOR.
Cotațiile ROBOR au crescut semnificativ în 2022, anul în care a fost declanșată investigația. Creșterea este pusă însă de bănci și de BNR pe seama creșterii ratei de referință a băncii centrale, în contextul creșterii puternice a inflației.
În total, băncile au primit amenzi de 3,7 miliarde de lei. Pe lângă CEC Bank, au mai primit amenzi și Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, Exim Banca Românească, UniCredit Bank, Intesa Sanpaolo și Libra Bank.














