VIDEO Presiuni asupra băncilor. Georgia Sălăgean, vicepreședinte executiv UniCredit Bank România: Băncile se confruntă cu presiuni legislative, fiscale și operaționale, care afectează capacitatea de finanțare a economiei- Profit.ro Financial.forum

Decizia motivată din dosarul ROBOR conține multe contradicții și inadvertențe, pe care UniCredit speră să le lămurească în instanță, mai spune Sălăgean, la Profit.ro Financial Forum, ediția a IX-a.

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, are ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland

Sistemul bancar este profitabil și solid, are rate consistente de capitalizare, lichiditate și provizionare care îl ajută să facă față șocurilor multiple neprevăzute din această perioadă, spune Sălăgean, care adaugă însă că discuția despre profitabilitate trebuie nuanțată.

„Pe lângă toată imprevizibilitatea pe care o vedem în ceea ce privește mediul legislativ, într-adevăr avem și un mediu fiscal care a adus taxe suplimentare și a adus un rezultat direct în ceea ce privește capacitatea băncilor de a finanța economia”, spune directoarea financiară a UniCredit România.

Creșterea taxării a venit într-un moment în care băncile își adaptează modelul de afaceri, caută să-și îmbunătățească eficiența operațională și se uită la costurile în creștere cu finanțarea, conformitatea, securitatea și acoperirea riscurilor, care adaugă alte presiuni pe capacitatea de finanțare a economiei, explică Sălăgean.

„Cu siguranță premisele și potențialul de creștere sunt acolo, ceea ce ne dorim este bineînțeles o predictibilitate a mediului legislativ, o predictibilitate a mediului fiscal. Și într-adevăr aici ar fi de bun augur să vedem taxa pe cifra de afaceri eliminată în perioada următoare, nu pentru că băncile ar fi mai profitabile ci pentru că în acest mod am putea să alocăm mai mult capital în zona de susținere a economiei reale”, spune oficialul UniCredit.

Profitabilitatea băncilor, calculată ca randament al capitalurilor, a scăzut la 15,5% la jumătatea anului curent, față de 18,2% în aceeași perioadă a anului trecut. Nominal, profitul net a scăzut de la 7,4 miliarde de lei  la 7,3 miliarde de lei.

Programul de guvernare prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la începutul anului viitor. Programul nu face o referire directă la taxa bancară, care este definită tot ca un impozit pe cifra de afaceri, menționat cu o cotă distinctă de 4% în Codul fiscal, în creștere de la 2% de la jumătatea anului trecut.

Statul a încasat 1,7 miliarde de lei în 2025 din acest impozit bancar suplimentar, în creștere cu 80% față de 2024. Pentru 2026 se miza pe încasări de 2,7 miliarde de lei (comparabile cu încasările preconizate de 3,6 miliarde de lei din impozitul pe profit de 16%), urmate de unele de 714 milioane de lei în 2027 și de dispariția veniturilor din taxă în 2028.

CITEȘTE ȘI Domnul Pensionescu îi ajută pe români să înțeleagă totul despre pensia privată. APAPR lansează un asistent AI fără să solicite date personale

Sălăgean notează creșterea costurilor cu riscul, deși rata creditelor neperformante, la 2,9%, rămâne redusă din perspectivă istorică.

În special companiile se confruntă cu dificultăți, în anumite sectoare vulnerabile, în timp ce veniturile populației au fost afectate de inflația mare din ultimii ani.

„Ce este foarte important din punctul nostru de vedere este să ne uităm la un scenariu în care, pe viitor, vom avea o creștere economică moderată, inflația, sperăm noi, se va duce în jos, rata șomajului va rămâne stabilă și pe toate aceste premise putem să discutăm de un control în ceea ce privește costul riscului și calitatea portofoliului pe care îl gestionăm”, spune Sălăgean.

„În același timp riscurile sunt în continuare unele foarte ridicate”, mai spune vicepreședinta UniCredit, care face trimitere atât la contextul geopolitic foarte incert, cât și la situația specifică a României.

„Consolidarea fiscală pe care România a demarat-o acum un an trebuie să continue, ne-am angajat către Comisia Europeană în acest sens, dar cu siguranță asta va pune presiune suplimentară în ceea ce privește calitatea portofoliului”, explică Sălăgean.

Inflația ridicată a făcut mai atenți și clienții, care sunt mai predispuși să compare ofertele băncilor atât la finanțare, cât și la economisire și caută să-și protejeze puterea ce cumpărare, mai explică directoarea financiară a UniCredit.

În privința sancțiunii de la Concurență – UniCredit este printre cele 10 bănci sancționate cu o amendă totală de 3,7 miliarde de lei în dosarul ROBOR –, Sălăgean spune că decizia motivată conține multe inadvertențe și aspecte contradictorii, dar că discuțiile se vor purta în instanță.