VIDEO Impozitul pe cifra de afaceri și-a trăit viața. Sergiu Manea, președinte executiv BCR și președinte al Patronatelor Bancare: După dosarul ROBOR, îți pui întrebarea dacă să rămâi în mecanismele validate chiar de autorități- Profit Financial.forum

El cere stabilitate legislativă și fiscală și un buget care să aducă o creștere de calitate. 

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, are ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland

După sancțiunea din dosarul ROBOR, Manea se întreabă dacă mai este cazul să participe la mecanismele validate de autoritățile române, având în vedere că există riscul ca acestea să fie puse sub semnul întrebării chiar de autorități.

Mai mult, el acuză și inițiativele legislative care apar pe spatele deciziei, inclusiv cu avizul Concurenței.

„Cred că impozitul pe cifră de afaceri și-a trăit viața, a fost un patch, într-un moment destul de dificil, putem renunța la el, liniștiți. Și aici nu mă refer numai la taxa bancară”, susține Sergiu Manea.

Impozitul minim de 0,5% din cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus începând cu 2024. Pentru sectorul bancar, impozitul a fost inițial de 2% din veniturile brute, dar apoi a urcat la 4% de la jumătatea lui 2025.

IMCA ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, potrivit programului guvernului Niculescu, care prevede și că nu vor fi introduse impozite noi în următorii doi ani. Acestea au fost printre cele 20 de propuneri ale confederației patronale Concordia, preluate în planul de guvernare.

Este nevoie de un buget care să creeze spațiul pentru un model economic bazat pe crearea de valoare și mai puțin pe absorbție brută, susține președintele executiv al BCR, a doua bancă din sistem după active.

„Pentru că pare că la absorbția brută, unu, nu suntem foarte buni, îmi pare rău să o spun, și doi, nici nu ne ajută foarte tare”, spune Manea.

CITEȘTE ȘI VIDEO Dezvăluire peste timp a bancherilor. Florin Dănescu, director ARB: Ne-am dus singuri la Guvern să sugerăm să achităm voluntar 1% pe cifra de afaceri. A doua zi ne-am trezit cu 2% - Profit Financial.forum

România a avut creșteri ale consumului privat de 5-6% înainte de 2025, impulsionate de creșterea salariilor bugetarilor și a pensiilor, însă acestea s-au transpus neapărat într-o creștere economică ridicată, în condițiile în care cererea mai mare din economie a fost acoperită din importuri. Spre exemplu, în anul electoral 2024, consumul privat a crescut cu 5,7%, dar creșterea reală a PIB a fost de doar 0,9%, în condițiile în care deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB.

Manea avertizează că lucrăm pe timp împrumutat (borrowed time), în condițiile în care 91% din veniturile bugetare din taxe și din contribuții merg către cheltuieli rigide, față de o medie europeană de circa 70% și una a „competitorilor strategici” de 65-70%.

„De ce vorbesc de competitori strategici? Pentru că, practic, întreaga Europă, după părerea mea, se reașază și încearcă să caute, de fapt, o arhitectură economică care e bazată pe creare de valoare”, explică Manea.

Ca avantaj, spune șeful BCR, România rămâne o piață de numere mari, dincolo de tendințele demografice pe termen lung.

„Ăsta e un avantaj extraordinar. Deci va fi relativ ușor să facem alegeri strategice. Dar primul pas în acest proces de a face alegeri strategice este, unu, stabilitatea legislativă, stabilitatea fiscală, și un buget care să reflecte o abordare cel puțin corectă, dacă nu virtuoasă, asupra acestui instrument, de fapt, de creștere economică, nu de funcționare a statului”, crede Manea.

Pentru 2027 anticipează o creștere a creditării de 4-5%, "foarte segmentată" și care va depinde foarte mult de ce se va întâmpla.

Ce face BCR după amenda ROBOR

BCR este printre cele 10 bănci care au primit amenzi totale de 3,7 miliarde de lei pentru că ar fi viciat cotațiile ROBOR. Potrivit Consiliului Concurenței, băncile au fost prea transparente în procesul de fixing, prin faptul că au putut să-și vadă reciproc cotațiile și astfel s-au influențat unele pe altele.

CITEȘTE ȘI FOTO Revolut, schimbare în România: Apare în aplicație sistemul polonez de plăți fără card Blik, asemănător cu Ropay

Băncile sunt obligate să vină și cu propuneri prin care să schimbe modul în care cotează, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei motivate.

„Suntem participanți de bună credință în conformitate cu regulamentele în vigoare și cu normele interne și ale grupului și ale Băncii Comerciale Române la o schemă de setare a ratei de referință care e construită de autoritatea de reglementare. Prin prisma acestui cadru de operare, spunem foarte, foarte clar și foarte ferm că nu am încălcat nimic și ne vom dovedi această poziție în instanță. Este puțin prematur să vorbim de ce vom face. Mai sunt încă 30 de zile”, spune Manea.

Întrebat dacă mai este cazul să participe la mecanisme precum fixingul ROBOR sau al titlurilor de stat, Manea spune că nu este momentul în care să ofere un răspuns.

„În momentul în care primești o astfel de constatare și o astfel de măsură reparatorie, inclusiv amenda, da? În momentul în care te gândești la participarea în mecanismele de setting...

Nu putem să nu ne gândim că mecanisme care sunt foarte ferme și sunt foarte consacrate și au fost verificate și răzverificate înainte, formal și informal, sunt puse, de fapt, printr-o astfel de decizie sub semnul întrebării. In extenso, în calitatea mea, de data asta, de risk manager, trebuie să mă gândesc.

Care sunt toate celelalte, să spunem, cadre de operare care ar putea să fie subiectul unei astfel de decizii și care sunt riscurile teoretice pe care le are banca mea? (...) Și, firesc că mă uit, mă uit înăuntru și spun, am vreo problemă? Nu, nu am o problemă, dar am o vulnerabilitate? Da! De unde vine vulnerabilitatea? Vulnerabilitatea vine din faptul că autoritatea statului, repet, pentru că avem tot respectul, vine și spune, nu este corect”, spune Manea.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Umbrărescu cumpără o altă mare uzină, în faliment, confirmând Profit.ro. A preluat acum termocentrala de la Halânga

El atinge și subiectul inițiativei PSD, care îl are în prim-plan pe Daniel Zamfir, numit între timp ministru al Economiei, privind despăgubirea clienților băncilor afectați de presupusa manipulare a ROBOR. În forma modificată, inițiativa prevede că referința ROBOR va fi înlocuită cu IRCC inclusiv în cazul creditelor în derulare, dacă sancțiunea aplicată de Concurență va fi confirmată de instanță.

„Se nasc inclusiv inițiative legislative care vin cumva să împingă această decizie, inclusiv cu avizul pozitiv al autorităților care sunt implicate, ceea ce mi se pare așa, o situație ușor drăguță. Aș zice, interesantă”, spune Manea.

Consiliul Concurenței a considerat inițiativa oportună și a trimis mai multe sugestii de modificare.

Manea mai spune că BCR se concentrează acum pe suspendarea și anularea în instanță a deciziei Concurenței.