El remarcă și inițiativa „bizară” prin care contractele ar urma să fie avizate obligatoriu de avocați, ceea ce ar crește costurile firmelor, într-o perioadă în care acestea se confruntă oricum cu dificultăți. Numărul insolvențelor este în creștere și se vede și în bilanțurile băncilor, mai ales în cazul firmelor mici, dar în unele zone de business problemele ar putea ajunge și la firmele mai mari.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, are ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland
Pleșuvescu spune, glumind, că are rețineri în a comenta decizia Consiliului Concurenței, pentru că nu știe dacă participarea la conferințe este considerată transparență și că s-ar transmite astfel diferite informații între concurenți.
Consiliul Concurenței consideră că băncile au fost prea transparente în ceea ce privește fixingul ROBOR, având în vedere vizibilitatea reciprocă a cotațiilor într-o perioadă sensibilă, în care s-ar fi influențat unele pe altele, ceea ce în cele din urmă a dus la creșterea cotațiilor pentru clienți. Cele 10 bănci din panel, printre care și Banca Transilvania, au primit amenzi totale de 3,7 miliarde de lei.
„Fiind în instanță cu contestarea acestor măsuri și acestor decizii, am vrea ca partea asta de surpriză, de strategie, ce se întâmplă în dosar, să rămână pentru lupta pe care o avem în instanță și să nu fie o luptă mediatică”, spune directorul adjunct al BT.
El comentează însă evoluțiile care vin în urma dosarului ROBOR, pe care le consideră îngrijorătoare.
„Au apărut diverse inițiative legislative peste niște prevederi legale care existau deja. Duc ușor în zona populismului și duc ușor într-o zonă în care se dorește să se extra-reglementeze ceva ce este reglementat și se dorește să se adauge la lege și peste directivele europene, să aducă mecanisme de despăgubire altele decât ar fi putut să fie obținute prin intermediul instanțelor”, spune Pleșuvescu.
PSD a inițiat un proiect de lege care prevede despăgubirea clienților băncilor care au fost sancționate de Consiliul Concurenței în speța ROBOR. În forma inițială, doar decizia autorității de concurență era suficientă pentru a porni procedurile de despăgubire. După dezbateri la Senat, proiectul a trecut într-o formă amendată, care prevede că despăgubirile vor putea fi solicitate după ce decizia rămâne definitivă, iar în cazul creditelor în derulare cu dobândă variabilă, ROBOR ar urma să fie înlocuit cu IRCC.
„Și aici de fapt nu mai luptăm cu arme egale pentru că pe de o parte ni se spune că există o putere legislativă care poate să exceadă puterii judecătorești, pe de altă parte ni se spune da, da, aveți posibilitatea să vă apărați în instanță și să vă duceți în instanță să vă protejați drepturile. Dar lupta asta este inegală la acest moment și nu putem decât să ne plângem de acum încolo. Să vedem dacă se va și ajunge la o finalitate”, adaugă oficialul BT.
Sistemul bancar a dovedit o reziliență remarcabilă, mai spune Pleșuvescu, cu trimitere la alte probleme pe care le-a avut cu autoritățile, cum ar fi sancțiunile aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în speța anuităților. Băncile au câștigat aproape toate procesele definitiv, spune el, și amintește că acestea au susținut încă de la început că sancțiunile nu sunt întemeiate.
Directorul general adjunct al Băncii Transilvania, care coordonează aria juridică în bancă, face referire și la proiectul inițiat de mai mulți parlamentari de la toate partidele mari privind obligația de a apela la avocați pentru întocmirea contractelor.
„Sunt alte inițiative absolut ciudate pe care chiar săptămâna asta le-am sesizat dacă tot vorbim în zona aceasta de intervenție legislativă în care într-un mod absolut bizar, aș spune eu, de profesie jurist fiind, absolut bizar. Am văzut o modificare inclusiv a Legii avocaturii și a Codului civil în care avocații doresc să-și dea avizul pe orice contract ca și condiție de valabilitate”, explică el.
Pleșuvescu laudă reacția reprezentanților firmelor mici și mijlocii, care au arătat că nu-și permit să angajeze avocați pentru fiecare contract pe care îl semnează. Inițiativa ar afecta însă și firmele mari sau băncile, crede reprezentantul BT.
„Sunt astfel de inițiative care pur și simplu vin dintr-o zonă în care pun o presiune din ce în ce mai mare pe mediul privat, care este deja destul de stresat”, explică el.
Problemele companiilor și creșterea puternică a numărului de insolvențe se văd și în bilanțurile băncii, spune Pleșuvescu, care coordonează și activitatea de recuperare de creanțe din bancă.
„Momentan, se reflectă în special la companiile mici care sunt prima linie întotdeauna. Încercăm să venim cu măsuri de susținere a business-ului românesc și a întreprinzătorilor români pentru a-și continua activitatea și pentru a trece peste astfel de perioade. Probabil în anumite industrii, în anumite zone, se vor vedea insolvențe și în cadrul companiilor mai mari, în special în zonele principale afectate - și aici mă refer la HoReCa, turism, zona de mici retaileri”, adaugă Pleșuvescu.
E nevoie de măsuri pentru susținerea mediului antreprenorial, crede el, în condițiile în care de la anul nu vom mai avea PNRR. Pleșuvescu remarcă creșterea mare a construcțiilor și a șantierelor deschise, dar spune că este nevoie și de un proiect de țară, de o poveste pe care România să o vândă investitorilor străini.














